Duelul pe banii de la saltea

Autor: Claudia Medrega Postat la 13 iunie 2017 531 afişări  

Titlurile de stat au redevenit în ultimii doi ani un plasament vizibil pentru marea masă a populaţiei, după o pauză de un deceniu, determinată de decizia ministerului finanţelor de a renunţa în 2005 la emisiunile dedicate persoanelor fizice. Orice român a avut în 2015 şi 2016 posibilitatea să împrumute statul, la o dobândă setată la 2,15%. Practic, titlurile de stat au intrat din nou în lupta pentru banii de la saltea ai populaţiei.

Duelul pe banii de la saltea
Duelul pe banii de la saltea

În plus, pentru perioada următoare, Ministerul Finanţelor pregăteşte noi oferte de titluri de stat pentru persoanele fizice. Practic, Trezoreria Statului a făcut paşi pentru o nouă emisiune de titluri prin programul Fidelis, urmând ca din iunie sau iulie populaţia să poată să subscrie. Iar din toamnă, Ministerul Finanţelor vrea să revină cu un instrument tradiţional al statului – certificatele de trezorerie pentru populaţie; aceste titluri urmează să fie vândute însă direct persoanelor fizice prin reţeaua teritorială de unităţi ale Trezoreriei Statului, după cum a declarat Ştefan Nanu, directorul general al instituţiei.

Una dintre diferenţele dintre cele două tipuri de emisiuni de titluri de stat pentru populaţie este cea a vânzării. Dacă în cadrul programului Fidelis distribuirea se face prin sindicatul de intermediere, prin băncile care fac parte din acest sindicat, dar şi prin companiile de brokeraj autorizate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), pentru celălalt instrument va fi utilizată reţeaua trezoreriilor. Instrumentul prin bursă are un avantaj din perspectiva transparenţei preţului şi a posibilităţii de vânzare, însă acest atu nu este valabil şi în cazul celuilalt instrument, potrivit explicaţiilor şefului Trezoreriei Statului. Titlurile de stat sunt instrumente financiare emise de Ministerul Finanţelor prin care statul român se împrumută de pe pieţele financiare pentru diverse scadenţe. Pentru fiecare titlu emis, statul plăteşte o dobândă anual, semestrial sau trimestrial. Dobânda este mai mare sau mai mică, în funcţie de perioada până la maturitate.

Titlurile de stat pentru populaţie sunt instrumente alternative de economisire care permit românilor să-şi administreze în mod activ banii. Astfel, angajaţi, studenţi sau pensionari au posibilitatea să facă investiţii şi, în acelaşi timp, să-şi economisească banii pe care îi au făcând plasamente în astfel de titluri.

În prezent, în România cei mai mari investitori în titluri de stat şi jucători pe această piaţă sunt băncile comerciale. Deschiderea pieţei titlurilor de stat către populaţie antrenează reducerea gradului de dependenţă faţă de bănci şi asigurarea unei cereri mai stabile, inclusiv în perioadele cu turbulenţe pe pieţele financiare. Acestea sunt şi argumente forte pe care se bazează inclusiv state occidentale care au promovat vânzarea de instrumente de datorie către populaţie.
Piaţa de retail pentru titlurile de stat există în ţări precum Canada, Germania, Marea Britanie, Austria, SUA, Suedia, Belgia, Irlanda, Italia, Ungaria, Polonia, Bulgaria sau Cehia.

Odată cu reluarea emisiunilor de titluri de stat pentru populaţie în România, Ministerul Finanţelor concurează într-o oarecare măsură cu băncile pentru atragerea disponibilităţilor populaţiei, într-o conjunctură în care instituţiile de credit au nevoie să mobilizeze resursele financiare interne în condiţiile reducerii expunerilor băncilor-mamă.

Dar când a început în România epopeea titlurilor de stat pentru populaţie? Ministerul Finanţelor iniţiase în 1999 emiterea titlurilor de stat destinate persoanelor fizice. Românii puteau cumpăra atunci, prin sediile trezoreriilor locale ale statului, titluri în formă materializată, cu valori cuprinse între 100 şi 10.000 de lei. Iar maturităţile la care populaţia putea investi erau cuprinse între 3 şi 12 luni.

La începutul anilor 2000, populaţia începuse să prindă gustul investiţiilor în titluri de stat. Dacă înainte de facilitarea accesului populaţiei la aceste instrumente Ministerul Finanţelor se găsea într-o poziţie de captivitate pe o piaţă a titlurilor de stat unde nu jucau decât băncile, extinderea accesului investitorilor nebancari direct la licitaţii nu a întârziat să-şi arate efectele: ponderea titlurilor de stat deţinute de bănci a fost într-o scădere continuă, coborând în 2004, de exemplu, sub 30% din valoarea titlurilor emise. În prezent, expunerea băncilor pe titluri de stat oscilează în jurul a 50% din emisiuni.

Cel mai mare furnizor de bani pentru finanţarea deficitului bugetar şi rambursarea datoriei publice scadente au ajuns să fie investitorii nebancari în titluri de stat, începând cu societăţile de asigurări, alături de diverse companii, dar şi de persoane fizice. Datele statistice indicau o preponderenţă zdrobitoare a sectorului nebancar în achiziţiile de titluri de stat. Şi o categorie importantă de investitori au rămas persoanele fizice, în condiţiile în care perioadele de subscriere pentru certificatele de trezorerie destinate populaţiei au fost deschise în permanenţă, emisiunile fiind reînnoite.

Persoanele fizice şi-au menţinut înclinaţia către titlurile de stat în lei, la începutul anilor 2000, în detrimentul depozitelor bancare, în condiţiile în care dobânda la titluri a fost net superioară celor oferite la depozitele bancare.
Însă emisiunile de titluri pentru populaţie au fost suspendate în 2005, deţinătorii acestora având opţiunea să le răscumpere sau să le transforme în depozite la termen.

Măsura a fost determinată de necesitatea extinderii maturităţilor titlurilor de stat şi de intenţia de a dezvolta o piaţă a titlurilor de stat lichidă. În condiţiile în care titlurile de stat sunt un instrument foarte sigur, a fost preferat cu precădere de pensionari care au investit, dar nu s-au mai dus la răscumparare.

Problema invocată atunci de Finanţe a fost că titlurile speciale pentru populaţie s-au distribuit prin trezoreriile regionale şi nu exista un control asupra sumelor emise. Practic au fost privite ca un instrument de economisire, neaducând o lărgire a bazei investiţionale cu impact asupra pieţei secundare aferentă titlurilor de stat, după cum susţineau în trecut oficialii Trezoreriei Statului.

După ce emisiunile dedicate populaţiei au fost suspendate în 2005, persoanele fizice au rămas teoretic cu posibilitatea de a cumpăra titluri de stat prin intermediul băncilor sau de pe bursă, însă aceasta constituia o formă de investiţie mai ales pentru persoanele fizice cu lichidităţi peste medie. Titlurile vândute de Trezorerie pe piaţa interbancară sunt greu accesibile populaţiei de rând, în condiţiile în care valoarea nominală ajungea la 5.000 de lei şi 10.000 de lei.

 

Paginatie:

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

Sky is the limit - Birouri cu vedere spre miliarde de euro Sky is the limit -  Birouri cu vedere spre miliarde de euro

Două milioane de metri pătraţi. Douăzeci de Arene Naţionale puse una lângă alta sau 14 parcuri Cişmigiu aşezate alături. Atât au adunat împreună, în ultimii ani, cei mai mari 50 de proprietari de birouri din Bucureşti.

vezi continuarea
ZF.ro
Este OFICIAL: Olguţa Vasilescu tocmai a făcut anunţul pe care îl aşteptau MII de români. ”De acum, va primi 500 de euro pe LUNĂ de la Guvern oricine va... Este OFICIAL: Olguţa Vasilescu tocmai a făcut anunţul pe care îl aşteptau MII de români. ”De acum, va primi 500 de euro pe LUNĂ de la Guvern oricine va...
ONE.ro
Dana Nălbaru şi Dragoş Bucur s-au mutat din ţară alături de copiii lor. Unde vor locui! Dana Nălbaru şi Dragoş Bucur s-au mutat din ţară alături de copiii lor. Unde vor locui!
Dezvăluire şocantă. Cine a fost iubitul lui Brigitte Macron, în tinereţe
Meghan Markle, impecabilă la Royal Ascot. Ce secret impresionant stă ascuns în spatele ţinutei sale
Descopera.ro
Cu numai 98 de oameni se poate COLONIZA o planetă din afara Sistemului Solar. Ce trebuie să facă PĂMÂNTENII Cu numai 98 de oameni se poate COLONIZA o planetă din afara Sistemului Solar. Ce trebuie să facă PĂMÂNTENII
Un mare CERCETĂTOR de la Universitatea Bonn a reuşit să vadă şi să înregistreze IMAGINI din VIITOR cu o tehnică revoluţionară. Ce a apărut pe ecran - VIDEO
De unde vine numele judeţului în care locuieşti
Go4it.ro
Uitaţi de motanul Ahile şi de caracatiţa Paul! Inteligenţa Artificială are răspunsul, după 100.000 de simulări: iată ţara care va câştiga Campionatul Mondial de Fotbal 2018. În top 5 naţiuni cu cele mai mari şanse avem o mare SURPRIZĂ Uitaţi de motanul Ahile şi de caracatiţa Paul! Inteligenţa Artificială are răspunsul, după 100.000 de simulări: iată ţara care va câştiga Campionatul Mondial de Fotbal 2018. În top 5 naţiuni cu cele mai mari şanse avem o mare SURPRIZĂ
Cel mai SPECTACULOS smartphone de până acum tocmai a fost prezentat. Nimic nu va mai fi la fel pe piaţă, deoarece acest model „extraterestru” schimbă regulile. Galaxy S9, Huawei P20 şi iPhone X par deja demodate
Ai nevoie de un smartphone ieftin care să facă poze bune în vacanţă? Recomandăm cu încredere acest model!
Csid.ro
Cum să fii fericit: cele mai eficiente trucuri Cum să fii fericit: cele mai eficiente trucuri
Astmul, boala cu feţe schimbătoare. Cum poate fi ţinută sub control
Toxiinfecţia alimentară şi indigestia. Cum stăm departe de aceste afecţiuni în vacanţă

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.