LA NOI, DEŞI EVOLUŢIA CRIZEI PREVESTEA MIŞCĂRI SPECTACULOASE DE CONSOLIDARE ÎNCĂ DIN 2009, ele nu s-au întâmplat: abia în 2012, Emporiki a fost cumpărată de Crédit Agricole, Piraeus a preluat ATE Bank, iar Intesa Sanpaolo Bank şi CR Firenze au fuzionat. La finele anului 2011, din 14 bănci cu cota de piaţă sub 2%, jumătate aveau pierderi, patru pierduseră din cota de piaţă, iar atmosfera era mai curând de expectativă odată cu scăderea surselor de finanţare şi cu incertitudinea privind mersul crizei. În acel an a fost însă un acţionar majoritar al unei bănci mici care a anunţat că nu face exit: fondul de investiţii Broadhurst, controlat de grupul american New Century Holdings, care a preluat atunci participaţia de 7% la Libra Bank vândută de Electroaparataj, majorându-şi astfel la 40,5% cota din capitalul băncii. Cu câteva luni în urmă, Libra îşi schimbase numele în Libra Internet Bank, cu intenţia de a marca orientarea spre internet banking, în paralel cu păstrarea nişei sale tradiţionale, cea a profesiunilor liberale şi a IMM-urilor.

A avut dreptate NCH să nu vândă banca? Bilanţul IFRS neauditat pe primul trimestru din 2013, comunicat Business Magazin de preşedintele Libra Emil Bituleanu, arată active de 857 mil. lei, cu peste 25% mai mult decât la finele lui 2012, şi un profit de 1,64 mil. lei. Anul 2012 a fost al treilea an încheiat cu profit: după standardele IFRS, Libra Internet Bank a avut în 2010 un profit net de 10,08 mil. lei, 23,38 mil. lei în 2011 şi aproape 6 mil. lei în 2012, iar activele au evoluat de la 586 mil. lei în 2010 la 645,48 mil. lei în 2011 şi aproape 684 mil. lei în 2012. Emil Bituleanu explică această evoluţie prin controlul cheltuielilor şi al eficienţei investiţiilor, susţinut de o strategie de concentrare pe proiecte şi specializare pe segmente de clienţi cu anumite tipuri de afaceri. „A fi o bancă de nişă nu înseamnă să nu te dezvolţi, ci să ştii cum să o faci. Nu ne disipăm şi nu alocăm resurse în multe direcţii paralele. Începem proiecte noi, suntem receptivi, căutăm oportunităţi, dar facem lucrurile pe rând„, spune el. „După ce înţelegem un domeniu, aprofundăm trăsăturile lui şi ne concentrăm forţele, investind timp, atenţie şi bani în proiectul nou până la stadiul în care ia un start sigur. Apoi ne mutăm «armatele» în altă direcţie. Aşa am procedat în 2003-2004 cu medicii, apoi cu celelalte profesii liberale şi IMM."

DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI ŞI PÂNĂ ACUM, LIBRA INTERNET BANK A LANSAT TREI PROIECTE MARI: INTRAREA PE SEGMENTUL COMPANIILOR MEDII ŞI MARI, orientarea spre internet si mobile banking şi intrarea pe segmentul clienţilor din agricultură. „Noi nu am întrerupt niciun moment creditarea, cu atât mai puţin acum„, insistă Bituleanu, precizând că soldul net al creditelor a ajuns la 31 martie la 596,5 mil. lei, mai mare cu 28% decât în iunie 2012, iar cererea clienţilor eligibili a crescut. La aceeaşi dată, raportul credite/depozite era subunitar (0,86, sub media de 1,2 din sistem), iar solvabilitatea băncii era de 13,66%, faţă de media pieţei de 14,64%, dar peste nivelul de 8-10% cerut de normele europene şi de BNR. La sfârşitul anului trecut, rentabilitatea capitalului propriu a fost de 3,82% (media pieţei: -5,36%), iar cea a activelor de 0,88% (media pieţei: -0,58%).

Emil Bituleanu afirmă că un argument de bază pentru atragerea clienţilor este viteza de reacţie a băncii: „Când o IMM are o oportunitate, trebuie să o fructifice imediat, altfel intră în competiţie directă cu firmele mai mari, care au resursele pregătite. Viteza de răspuns a băncii este crucială„. Un factor în plus este accesul la platforma de internet banking, căreia i se adaugă periodic facilităţi pe baza consultărilor cu clienţii. „E un parteneriat în premieră în mediul bancar. Am lansat noua platformă optimizată în februarie, de atunci i-am adăugat circa 10 facilităţi noi şi mai avem în plan cel puţin tot atâtea în următoarele luni, toate pe baza feedback-ului de la clienţi.„ În privinţa companiilor medii şi mari, acestea „primesc foarte bine abordarea noastră antreprenorială, simplă şi la obiect, fără chestiuni complicate„, afirmă bancherul. Cererea din partea lor vizează în special liniile de credit de valoare medie pe termen de un an, cu garanţie pe stocurile de marfă şi/sau limite de credit într-un anumit procent din contracte comerciale cesionate, dar şi servicii de consultanţă şi creditare pentru cofinanţarea de proiecte cu fonduri UE. „Frecvent, am pornit într-o relaţie de afaceri ca banca secundară a unei astfel de companii şi, în timp, clientul ne solicita să preluăm finanţarea sa de la alte bănci."

CEL MAI RECENT SEGMENT VIZAT ESTE CEL AL FERMIERILOR, PENTRU CARE A FOST ÎNFIINŢATĂ O NOUĂ DIVIZIE, AGRIBUSINESS. În martie, potrivit lui Bituleanu, ponderile segmentelor după soldul creditelor erau: 52% IMM (inclusiv graţie participării la programul Kogălniceanu, cu dobândă subvenţionată de stat), 36% profesii liberale, 6% companii mari şi medii şi 6% persoane fizice. În ce priveşte segmentul tradiţional al profesiilor liberale (medici, notari, avocaţi), Emil Bituleanu arată că în fiecare sucursală există câte un angajat dedicat acestora, iar specializarea de aproape 10 ani a băncii face ca „aproape toate produsele din segment să fie egal căutate„ - credite fără garanţii imobiliare, în parteneriat cu furnizorii de echipamente, credite de investiţii sau start-up pentru cabinete medicale sau juridice, carduri Libra Business. „Am lansat şi produse noi la începutul acestui an, de la creditele şi depozitele pentru mediatori la scontarea de facturi pentru practicienii în insolvenţă, de la descoperitul de cont pe card Libra Business Medical pentru cabinete medicale la contul fiduciar pentru case de avocatură.„ De la 30 de sucursale în prezent, banca are în plan să ajungă la o reţea de 45-50 în următorii trei ani. „Nu ne dorim mai mult, am prelua mai multă durere de cap decât beneficii. Preferăm să transferăm asupra clienţilor avantajul supleţei costurilor cât mai reduse, iar dacă unele produse par scumpe, clientul să fie convins că standardele la care operăm îşi merită banii."

BITULEANU, 52 DE ANI, ESTE VICEPREŞEDINTE AL LIBRA DIN 2003 ŞI PREŞEDINTE DIN 2007, IAR ÎN TIMPUL LIBER FACE SPORT, FIIND ŞI FONDATORUL UNEI FIRME DE IMPORT AL BICICLETELOR HIGH END. „Particip la multe competiţii sportive, ciclism, alergare şi triatlon. Mă antrenez circa 12 ore pe săptămână, în week-end şi seara foarte târziu", spune bancherul. A lansat şi un concurs de sport în natură pentru angajaţii şi clienţii băncii, Libra Energize, cu 7 echipe de angajaţi şi 3 de clienţi (medici) şi probe de karting, airsoft, alergare, caiac-canoe şi trasee pe munte. Iar pentru cine n-are chef de sport a lansat Libra Cultural: toamna trecută, angajaţii au avut un curs de pictură, iar săptămânile acestea au întâlniri cu istoricul Lucian Boia.