"Primul credit pe care l-a dat firma a fost in 1998. Erau 50 de dolari, bani cu care respectivul om si-a cumparat o vaca", povesteste Anca Ciobanu, CEO-ul good.bee Credit, o institutie financiara nebancara specializata in microcreditare de investitii pentru zona rurala. La acea vreme, Anca Ciobanu era presedintele Consiliului de Administratie al companiei Dynamic Network Technologies Ltd, iar good.bee era un proiect al Fundatiei Soros. Tot atunci, incurajarea investitiilor in zona rurala prin creditare reprezenta un concept nou in Romania, dar si extrem de interesant pentru cei carora sub alta forma le era imposibil sa gaseasca finantare pentru a-si deschide o afacere sau pentru a extinde una deja existenta. "In perioada 2000-2008 am dat credite de peste 50 de milioane de dolari. Cererea era uluitoare, mai mare decat potentialul nostru de creditare", spune Ciobanu. Criza a adus o scadere a cererii, dupa cum era de asteptat, insa de anul acesta au revenit doritorii de credite, iar compania a inceput din nou sa finanteze in masa. Daca anul trecut au fost acordate credite in valoare de circa cinci milioane de euro, anul acesta aceeasi suma a fost inregistrata doar in primele cinci luni. Si cererile continua sa vina.

Interesant nu este faptul ca oamenii de la tara au nevoie de bani sau ca au idei de afaceri la fel de pertinente ca ale antreprenorilor care au studiat la scoli de afaceri prestigioase, ci intregul proces care precede acordarea unui credit. Compania are deschise sedii in 12 orase din Romania - Bucuresti, Ploiesti, Constanta, Campulung Moldovenesc, Iasi, Baia Mare, Alba Iulia, Resita, Pitesti si Braila - si 50 de angajati. Ei promoveaza compania, gasesc clientii, analizeaza dosarele de credit si au grija ca ratele sa fie platite la timp si sa existe cat mai putine credite neperformante.

Felul in care se intampla toate acestea este insa total diferit de practicile din banci. "Pentru a gasi clienti, mergem in satele si comunele din judetul in care avem sediul sau din judetele invecinate si intrebam daca sunt persoane care au nevoie de credit. Cautam zonele cele mai populate, unde se strange o mare parte din comunitate, cum ar fi la biserica, dupa slujba", explica Anca Ciobanu. Atunci cand se strange un grup de 15-20 sau chiar mai multi oameni care vor credit, incepe procesul de selectie. "Formam un comitet din oamenii cei mai respectati ai comunitatii respective si cu ajutorul lor facem o asa-zisa analiza a dosarelor", spune CEO-ul good.bee. Acestia sunt fie persoane cu o autoritate recunoscuta in satul respectiv, precum primarul, preotul sau medicul satului, fie persoane care se bucura de increderea vecinilor. Ei sunt cei care dau date despre clienti - daca mai au alte credite, daca au datorii sau alte venituri, daca au mai derulat si alte afaceri si daca, pur si simplu, sunt vazuti de consatenii lor ca oameni seriosi.

Odata ce si-a dat girul, comitetul devine responsabil pentru comportamentul de plata al celui pe care l-au calificat drept solvabil. "In cazul in care un client devine rau-platnic, adica ajunge sa nu plateasca cel putin doua rate consecutive, intreg comitetul este penalizat. Asta inseamna ca pana la rezolvarea problemei nimeni din acea localitate nu va mai primi credit", precizeaza Ciobanu.

Din acel moment, presiunea grupului incepe sa se faca simtita si, in cele mai multe cazuri, clientii reintra in graficul platilor. "Faptul ca vorbim despre comunitati restranse este foarte important. Se cunosc intre ei, stiu cum sa se convinga unii pe altii, dar si sa se ajute atunci cand apare un eveniment nefericit si unul dintre ei nu mai poate plati ratele o perioada", spune Anca Ciobanu. Sistemul pare sa functioneze, de vreme ce rata creditelor neperformante este impresionanta, de numai 0,07%. Comparativ, rata creditelor neperformate date de banci intreprinderilor mici si mijlocii este de 10%, potrivit datelor BNR. Una dintre explicatii ar fi ca, pe fondul unui grad redus de familiarizare cu instrumentele financiare, multi dintre cei care locuiesc si dezvolta afaceri in mediul rural se tem ca un comportament de rau-platnic le-ar putea aduce repercusiuni majore.