Ce ne dati ca sa mai stam?

Postat la 14 decembrie 2008 55 afişări

In plina discutie despre solutiile de criza, presedintele Raiffeisen International lanseaza de la Viena un mesaj care a starnit controverse: momentul ezitarilor a trecut, e timpul ca autoritatile sa pregateasca un pachet de sustinere pentru sistemul bancar si pentru economie.

“Nu poti crede pentru totdeauna in Mos Craciun”, spune Herbert Stepic, presedintele grupului austriac, ce detine pe piata romaneasca Raiffeisen Bank, unul dintre principalii jucatori din sistemul bancar. Pe fondul unei crize “asa cum n-am mai intalnit niciodata pana acum”, statele din Europa Centrala si de Est (ECE) ar trebui sa se pregateasca pentru doi ani grei, apreciaza Stepic.

“Nu vorbim despre un exercitiu de sase luni”, spune el, estimand ca in urmatorii doi ani bancile si pietele central si est-europene vor ramane sub presiunea crizei financiare globale. In aceste conditii, opinia bancherului austriac e ca autoritatile din ECE ar trebui deja sa pregateasca pachete de masuri pentru sistemul bancar si pentru economie, urmand modelul deja adoptat de unele state occidentale.

Folosind ca exemplu Austria, care a primit saptamana trecuta aprobarea Comisiei Europene pentru un program de sprijinire a bancilor in valoare de 100 de miliarde de euro, Stepic a criticat “lentoarea” cu care au reactionat autoritatile est-europene. “Masurile luate de statele din regiune sunt putine”, spune el, aducand in discutie faptul ca, exceptand Rusia si Ungaria, la care se adauga Polonia, aflata intr-o faza incipienta din acest punct de vedere, nu au fost adoptate pachete specifice de sustinere a pietelor financiare. Singurele masuri se refera la garantarea depozitelor si la o usoara reducere a rezervelor minime obligatorii, insa lipsesc eforturile de recapitalizare a bancilor si garantiile pentru imprumuturile interbancare, adauga presedintele Raiffeisen International. Lista statelor din regiune ce au solicitat ajutor de la FMI este destul de scurta - Belarus, Serbia, Ucraina si Ungaria - iar cat priveste Romania, decizia de a apela sau nu la FMI “va reveni noului guvern”.

Romania nu are nevoie de finantare de la FMI, apreciaza Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania, adaugand totusi ca un acord cu organismul international “ne-ar putea aduce credibilitate”. Andreas Treichl, CEO al Erste Bank, aprecia si el la inceputul lui decembrie ca ar fi rational ca Romania sa inceapa negocierile pentru incheierea unui acord cu FMI, pentru a se proteja de evaluarile superficiale ale analistilor straini. Pentru Romania, Herbert Stepic sustine ca ar fi nevoie de un pachet de masuri care sa rezolve problemele de lichiditate din sistemul bancar si sa mentina turate motoarele economiei, chiar daca la o intensitate mai redusa ca in anii trecuti. “Daca economia ajunge sa stagneze, va fi foarte greu sa repornesti motoarele”, comenteaza bancherul.

Grupul austriac anticipeaza o incetinire abrupta a cresterii economice in anii urmatori - la 2,5% in 2009 si circa 4% in 2010 -, ramanand insa in zona pozitiva, asadar reusind sa evite recesiunea. “Este insa nevoie de politici economice care sa asigure o aterizare lina”, atrage atentia Ionut Dumitru. In esenta, un sprijin de 10 miliarde de euro din partea autoritatilor romane ar fi “arhisuficient”, estimeaza presedintele Raiffeisen International - din care circa 5 miliarde de euro ar ajunge pentru a stabiliza lichiditatile din sistemul bancar, astfel ca activitatea de creditare a economiei reale sa poata continua. “Daca acest pachet nu este disponibil, ar fi momentul ca autoritatile romane sa inceapa discutiile cu Bruxellesul”, sustine el.

Argumentul lui ar fi ca bancile straine, actionari majoritari in sistemul bancar romanesc, chiar daca nu au o problema in a-si sustine filialele est-europene, nu pot “pompa” la nesfarsit bani in economia reala, in conditiile in care pietele de capital nu mai functioneaza normal, “iar noi nu putem tipari dolari pentru a-i trimite in Romania sau in alte tari”. Bazandu-se pana acum mai ales pe fondurile atrase de la bancile-mama, activitatea de creditare in Romania s-a decuplat de cea de atragere a economiilor de pe piata interna, o sursa de finantare care in conditiile actuale redevine esentiala. “Nu putem continua sa dam credite mai rapid decat avem acces la depozite”, afirma Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania, explicand ca in prezent, pentru fiecare 100 de lei atrasi in depozite, bancile au credite acordate de 130 de lei.

Bancile au dat imprumuturi prea repede, iar criza actuala le obliga sa isi reechilibreze portofoliile, a adaugat presedintele Raiffeisen Romania. In aceeasi serie de masuri posibile, oficialii Raiffeisen incadreaza si garantarea de catre stat a tranzactiilor intre banci, reducerea rezervelor minime obligatorii, ce ar lasa mai multa lichiditate in sistemul bancar, dar si posibilitatea ca bancile care au lichiditati in lei sa poata sa se refinanteze pe termen scurt in valuta. Steven van Groningen sustine la randul sau posibilitatea ca rezervele minime obligatorii sa se constituie in functie de creditele acordate si nu de depozitele atrase, asa cum se intampla acum.

Deocamdata, singura decizie a autoritatii monetare cu privire la rezervele minime obligatorii constituite de banci la BNR (un subiect disputat de multa vreme intre BNR si bancherii comerciali) a fost reducerea de la 20% la 18% a ratei rezervelor in lei. In ce priveste implicarea statului, prima reactie la declaratiile bancherilor austrieci i-a apartinut lui Ion Dragulin, directorul Directiei de Stabilitate Financiara din BNR, care a replicat, conform Ziarului Financiar, ca solutia pentru sustinerea sistemului bancar ar trebui sa vina intai de toate de la actionarii bancilor respective si abia in al doilea rand din implicarea statului. Interesant este ca atat Andreas Treichl, cat si guvernatorul bancii centrale a Austriei au dat de inteles, in interviuri acordate Reuters, ca simpla crestere a cantitatii de lichiditate aflate la dispozitia bancilor nu va debloca de la sine activitatea de creditare pe plan international, pentru ca incertitudinea generala a crizei determina deocamdata institutiile de credit mai degraba sa stocheze banii in plus decat sa-i elibereze in economie.

Reluarea circuitului normal de creditare ar putea avea loc, in opinia lui Treichl, abia spre sfarsitul anului viitor. In asteptarea planului de sustinere a bancilor austriece de catre guvernul de la Viena, Erste Group a cerut o injectie de capital de 2,7 miliarde de euro, Bank Austria (componenta a UniCredit) si Raiffeisen Zentralbank (proprietarul Raiffeisen International) au solicitat fiecare cate 2 miliarde, Hypo Group Alpe Adria a cerut 1,5 miliarde de euro, iar Volksbank un miliard de euro. Conform agentiei Reuters, aceste sume ar urma sa fie incluse in pachetul de 100 de miliarde de euro mai sus mentionat. Guvernul de la Viena a stabilit ca, din totalul sumei, 15 miliarde vor fi folosite pentru injectii de capital si garantii si 75 de miliarde pentru garantarea tranzactiilor interbancare, in timp ce 10 miliarde sunt rezervate pentru garantarea depozitelor bancare ale companiilor, neintrand sub incidenta aprobarii de la Comisia Europeana.

Comisarul european pentru concurenta, Neelie Kroes, a declarat ca este vorba de un sprijin pe care statul austriac il da unor banci “fundamental sanatoase”, dar care au nevoie de o suplimentare a capitalului. La sfarsitul lui octombrie, Financial Times scria ca Erste avea o expunere de 33,9 miliarde de euro fata de grupul american Lehman Brothers si o expunere de 300 de milioane de euro in sistemul bancar islandez, cel mai grav afectat de criza in Europa. Andreas Treichl, CEO al Erste Bank, declara atunci pentru Financial Times ca banca va fi mult mai precauta in politicile de creditare, in lumina evolutiilor economice din Europa Centrala si de Est, estimand o reducere “substantiala” a ritmului creditarii in regiune in favoarea unei concentrari pe calitatea portofoliului. Acum, la Viena, Treichl a apreciat insa ca tarile esteuropene din UE vor reactiona mai bine la criza si decat tarile occidentale, si decat vecinii din fostul spatiu sovietic.

Erste este lider pe piata bancara din Cehia, Slovacia si Romania. In ceea ce priveste Raiffeisen International, grupul anunta la jumatatea lui septembrie o reducere a valorii contabile a activelor cu 252 de milioane de euro de pe urma falimentului Lehman Brothers. La sfarsitul lui noiembrie, grupul Raiffeisen Zentralbank raporta pentru primele noua luni o scadere cu 32% a profitului net, in principal ca urmare a pierderilor legate de falimentul Lehman, urmand ca situatia expunerii fata de bancile islandeze sa se reflecte in rezultatele pentru ultimul trimestru al anului. Revenind la Romania, bancherii austrieci au tinut sa atraga atentia ca este nevoie insa si de alte masuri din partea statului, care sa le completeze pe cele destinate sistemului bancar.

Din seria politicilor “cheie”, Herbert Stepic mentioneaza o ajustare a excesului de cerere, pentru a asigura o reducere a deficitului de cont curent, principala vulnerabilitate a economiei romanesti in ochii investitorilor straini. O ajustare cu 4% a deficitului de contului curent (in prezent de circa 14% din PIB) ar “indulci” modul in care investitorii straini vor decide in privinta finantarilor externe pentru Romania, aprecia Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, in cadrul unei conferinte de saptamana trecuta. O astfel de ajustare ar echivala cu o reducere a consumului cu 5-6 miliarde de euro, potrivit calculelor lui Croitoru. Intr-un scenariu pesimist, o reducere a deficitului cu doar 2,5% din PIB nu va fi suficienta pentru a transmite un mesaj de incredere investitorilor, ceea ce ar deteriora pe mai departe pozitia externa a Romaniei.

Reducerea consumului este o masura necesara si in viziunea lui Ionut Dumitru, numai ca ajustarea deficitului trebuie facuta cu grija, pentru a nu afecta investitiile, ci numai consumul. Pentru moment, apreciaza el, “vedem o ajustare mai rapida a investitiilor si ceva mai lenta a consumului”, in conditiile in care consumul a crescut in trimestrul al treilea cu 16%. In Romania, problema este cu totul alta decat in SUA sau in alte tari europene, explica economistul-sef al Raiffeisen Romania, astfel ca “nici nu incape vorba de masuri de stimulare a consumului”, similare celor pe care le-au adoptat alte state europene. Altfel spus, reducerea unor taxe si impozite pentru a incuraja consumul (principalul resort al cresterii economice in ultimii ani) “nici nu incape in discutie”, considera Dumitru.

Pentru a sustine cresterea economica in aceste conditii dificile, o parghie esentiala pot fi fondurile europene, in special cele pentru dezvoltarea infrastructurii. “Ar fi o crima sa nu reusim anul viitor sa atragem fondurile europene”, subliniaza Ionut Dumitru - mai ales ca toate partidele ce vor participa la guvernare au anuntat ca au in plan investitii masive in infrastructura. O folosire inteligenta a fondurilor europene ar putea ajuta Romania sa se detaseze din plutonul economiilor amenintate de recesiune. Mai ales ca, atrage atentia Herbert Stepic, cel putin in cazul economiilor central si est-europene exista o atitudine greu de combatut a investitorilor straini, de a privi intreaga regiune ca un tot unitar “foarte riscant”. “Cred ca este o greseala”, spune bancherul austriac - “asa cum era in urma cu cativa ani faptul ca se scriau numai lucruri bune despre aceasta regiune.”

Urmărește Business Magazin

/analize/servicii-financiare/ce-ne-dati-ca-sa-mai-stam-3659178
3659178
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.