Au fost de-a lungul timpului adevărate „pietre de moară“ atârnate de bugetul statului. Au ajuns şi în vizorul FMI, care a avertizat că ascensiunea continuă a datoriilor acestora ameninţă stabilitatea fiscală şi creşterea economică.

Marile companii de stat care deţin monopoluri în producţia de energie, transportul de gaze sau transportul feroviar au cochetat de-a lungul timpului mai mult cu pierderile decât cu profiturile. Iar datoriile acumulate de aceste firme (la buget sau către diverşi furnizori) în raport cu volumul lor de activitate – cifra de afaceri  generată sau total active – s-au apropiat în ultimii ani de pragul de 50%.

Acumularea de pierderi şi de arierate în sectorul întreprinderilor şi companiilor în care statul este acţionar majoritar reprezintă un risc potenţial pe termen mediu la adresa sustenabilităţii fiscal-bugetare, a avertizat în mod repetat Consiliul Fiscal. În cazul în care acestea nu vor reuşi să îşi eficientizeze activitatea, Guvernul va fi obligat să intervină cu resurse publice, ceea ce poate conduce la o deteriorare a situaţiei finanţelor publice, prin creşterea deficitului bugetar

Cele 1.086 de companii cu capital majoritar de stat care şi-au raportat bilanţurile la Ministerul Finanţelor au avut anul trecut o contribuţie de doar 4,4% la cifra de afaceri totală din economie, în timp ce restanţele accumulate de aceste firme au ajuns la aproximativ 20% din totalul arieratelor din economie, de 112,7 mil. lei. Deşi ponderea arieratelor întreprinderilor de stat rămâne la un nivel ridicat, aportul lor la valoarea adăugată brută în economie se menţine modest (10,5%), aproape de minimul înregistrat în anul 2008 (10,7%), după cum reiese din statisticile Consiliului Fiscal.

Stocul de arierate totale pentru cele peste 1.000 de companii de stat identificate reprezenta anul trecut 3,6% din PIB, cele mai multe fiind datorii către stat.

Evoluţia performanţelor companiilor de stat a fost o permanentă dezamăgire pentru misiunile de evaluare ale experţilor FMI, derulate în cadrul acordurilor parafate cu autorităţile române. Jeffrey Franks, americanul care a condus din 2009 până în vara anului 2012 negocierile FMI cu România, a catalogat companiile de stat ca fiind „o minge uriaşă de plumb“ care trage economia în jos şi a susţinut că progresele înregistrate de autorităţile române în privinţa acestor entităţi sunt insuficiente. Toţi negociatorii-şefi ai FMI au cerut reformarea, privatizarea sau lichidarea acestor companii. FMI apreciază că reformarea compani-ilor de stat este crucială pentru a aduce investiţii private atât de necesare şi know-how managerial pentru a restabili viabilitatea financiară a companiilor

Costisitorul proiect „CEO privat la stat“ a întârziat să-şi arate eficienţa, nereuşind să iasă complet de sub influenţa politicului. Proiectul „CEO privat la stat“ a fost lansat în anul 2011, iar de atunci şi până în prezent tentativele de a pune un manager cu experienţă de business la conducerea unei companii de stat au fost de cele mai multe ori sortite eşecului. În viziunea FMI, companiile de stat ar trebui să devină un motor de creştere economică, nu să o tragă în jos.

Arieratele firmelor de stat au avansat de la 17 mld. lei în 2008 la 22 mld. lei în 2013, în timp ce datoriile totale ale companiilor private au ajuns anul trecut la aproape 90 mld. lei, nivel aproape dublu faţă de 2008, potrivit Consiliului Fiscal. Arieratele sunt împrumuturi sau datorii băneşti care au devenit restante în urma nerespectării condiţiilor contractuale, incluzând datorii către buget, bănci, furnizori sau alţi creditori.

Cea mai mare parte a arieratelor companiilor de stat sunt către bugetul general consolidat (50% din total arierate), în special către bugetul de asigurări sociale, reflectând parţial şi datoriile istorice acumulate, spre deosebire de companiile private care au arierate în cea mai mare parte către furnizori (52% din total arierate). Furnizorii ocupă locul al doilea în rândul creditorilor companiilor de stat în anul 2013, suma datorată de acestea fiind de 5,9 mld. lei (1% din PIB şi 26% din total arierate).

La sfârşitul anului 2013 exista o datorie neplătită a întreprinderilor de stat către bugetul consolidat de aproape 2% din PIB. Primele 10 com-panii de stat ierarhizate din punctul de vedere al plăţilor restante însu-mea-ză circa 60% din totalul ariera-te-lor companiilor de stat, datoriile fiind concentrate în special în sectoa-rele feroviar, minier şi cel al indus-tri-ei chimice. „Dincolo de consecinţele fiscal-bugetare directe pe care arieratele companiilor de stat le generează – prin privarea bugetului general consolidat de veniturile datorate – acumularea de plăţi restante către sectorul privat este de natură să creeze acestuia din urmă probleme de lichiditate şi să frâneze creşterea economică“, susţine Consiliul Fiscal. Surprinzător, anul trecut unele dintre marile companii de stat au dat de înţeles că au învăţat să facă profit. Cele mai mari 20 de companii de stat au terminat anul 2013 cu un câştig cumulat de aproape 350 mil. euro, după pierderile de 85 mil. euro adunate în 2012. Aducerea rezultatului cumulat în teritoriul pozitiv a fost susţinută de Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, care au fost în topul profiturilor. Iar în ţara fără autostrăzi, Compania de Autostrăzi a devenit a treia firmă de stat ca profitabilitate. Rămâne de văzut dacă revenirea rezultatelor unor companii pe plus a fost doar o întâmplare sau este vorba despre o strategie de redresare.