Aceste operaţiuni au contribuit "moderat" la lupta contra liderilor Al-Qaida în Irak, adăuga Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) într-un rezumat al raportului său intitulat "Cum să fie transformate operaţiunile contra unor ţinte de mare valoare într-un instrument eficient contra insurecţiei".

"Coaliţia a depus eforturi susţinute începând din 2001 pentru a ţinti lideri talibani, însă influenţa limitată a Guvernului (afgan) în afara Kabulului a obstrucţionat integrarea eforturilor vizând HVT în alte elemente militare şi nemilitare contra insurecţiei", afirma CIA în raport.

"Folosirea de către lideri talibani de rang înalt a Pakistanului ca sanctuar a complicat, de asemenea, eforturile ţintirii HVT", iar talibanii "au o foarte mare capacitate de a-i înlocui pe liderii pierduţi", sublinia CIA.

În Irak, Al-Qaida a pierdut mai întâi o serie de lideri, dar şi numeroşi emiri, însă "aceste pierderi nu au domolit prea mult determinarea Al-Qaida".

Operaţiuni contra HVT, în 2007, s-au adăugat ulterior acţiunilor coaliţiei şi unor sunniţi irakieni, ceea ce a "contribuit la declinul lor de atunci încoace", aprecia CIA.

Agenţia, care a evaluat aceste operaţiuni în mai multe ţări - Peru, Columbia, Irlanda de Nord, Algeria, Sri Lanka sau Israel pentru OLP şi Hamas -, a recunoscut că ele au avut efecte "pozitive", "subminând eficienţa" insurgenţilor, reducându-le susţinerea, divizându-le mişcările sau alterându-le strategia în favoarea Guvernului ţării respective.

Însă Agenţia a recunoscut totodată că aceste operaţiuni aveau şi efecte "negative", deoarece ele "pot creşte nivelul susţinerii" insurgenţilor şi influenţa Guvernul ţării respective "să neglijeze alte aspecte ale strategiei sale" contra rebelilor. Aceste operaţiuni alterează, de asemenea, strategia rebelilor, astfel încât ei ies "favorizaţi". Ele "consolidează legăturile unei grupări armate cu locuitorii" sau "radicalizează" restul liderilor.

Preşedintele american Barack Obama, care s-a instalat la putere în ianuarie 2009, a multiplicat între timp aceste operaţiuni controversate, efectuate prin bombardamente aeriene sau tiruri cu avioane fără pilot, ca în nord-vestul Pakistanului.

WikiLeaks se află la originea difuzării în 2010 a 250.000 de telegrame diplomatice americane şi 500.000 de rapoarte militare clasate "secret al Apărării".