• 79% dintre adolescenţi intră zilnic pe internet

• 1 din 4 tinerii de 14 - 21 ani participă în acţiuni de voluntariat organizate de ONG-uri sau de branduri

• dintre băuturi, cele carbogazoase au cea mai mare incidenţă de consum săptămânal, dar şi cea mai mare concurenţă pentru gusturile tinerilor

• 8% dintre tineri deţin o consolă de jocuri

• băieţii sunt mai predispuşi decât feţele să îşi cumpere telefone tip smartphone

• cea mai iubită echipă locală de fotbal este Steaua Bucureşti, iar din străinătate, FC Barcelona

• 5% dintre adolescenţi deţin un telefon iPhone

• mai mult de 50% din tineri au branduri favorite de îngrijire personale, cărora le sunt fideli

• doar 1 din 10 adolescenţi nu se implică în deciziile de achiziţie din gospodarie

• 1 din 2 tineri ar pleca din ţara în eventualitatea unui câştig mai mare

• religia nu este pe cale de dispariţie pentru adolescenţi, ajungând să le ofere o explicaţie credibilă despre lume şi viaţă în general

Acestea sunt cele mai importante concluzii la care a ajuns un raport de cercetare realizat de Brennan Research & Consultants şi Quantix Marketing Consulting sub umbrela SMARK Research şi adresat comunităţii profesioniştilor de marketing din România.

Raportul este o cercetare reprezentativă pentru populaţia adolescentă de 14-21 ani din mediul urban, un set de informaţii relevante şi specifice gândit să ghideze şi să inspire marketerii în deciziile care se referă la segmentul tânăr, de la produse şi servicii care li se adresează şi până la programe care să le aducă beneficii atât lor, cât şi companiilor care gestionează produse şi mărci relevante acum sau în viitor tinerilor.

Studiul acoperă atât aspecte generale - demografice, valori, stil de viaţă, comportamentul online, modele de succes - cât şi detalii la nivel de categorii - alimentaţie, îngrijire personală, sport, muzică, modă, servicii telecom, de banking sau turism. De asemenea, există perspective mai puţin explorate până acum, precum relaţionarea la contextul social, realizarea profilului de consum, poziţionarea faţă de oameni în general şi prieteni sau familie etc, care ajută să întregească imaginea actuală a populaţiei tinere din România.

Cercetarea propune şi o segmentare după valori, în 8 profile distincte de adolescenţi, datele analizate putând fi urmărite în paralel pentru a se decela asemănările şi deosebirile dintre acestea, în funcţie de sex, zonă de reşedinţa, mediul de rezidenţă, studii, vârstă şi venitul lunar, dar şi obiceiuri de consum pe mai multe categorii. În demersul ştiinţific de realizare a acestui studiu, un aport important l-a avut Prof.Univ.Dr. Vintilă Mihăilescu, şeful Catedrei de Sociologie a Facultăţii de ştiinţe Politice din cadrul SNSPA. Acesta s-a dovedit a fi un contribuitor important pentru înţelegerea mai aprofundata a segmentului tânăr de populaţie, precum şi în procesul de setare a obiectivelor de cercetare pentru o cât mai amplă şi corectă perspectivă asupra profilului urban al tinerilor din România.

Tânărul în România. Profil urban de marketing a fost realizat în 3 etape, în perioadă mai - noiembrie 2011, pe un eşantion de 900 de respondenţi reprezentativi pentru populaţia de 14-21 ani din mediul urban. Etapă calitativă s-a desfăşurat în intervalul mai - iulie 2011 şi a fost precedată de fază pregătitoare (cercetare de birou, respectiv discuţii cu echipă de proiect şi oameni de marketing din diverse organizaţii).

Care sunt cele 8 profiluri de tineri întâlnite în mediul urban din România? Cum îşi fac adolescenţii cumpărăturile şi de unde se inspiră atunci când se îmbracă? Ce imagine de sine au tinerii din România? în ce tipuri de produse investesc tinerii şi din ce tip de buget (personal, de la familie, credit etc)? Ce fel de telefoane au şi la ce anume le folosesc cel mai des? Sunt doar câteva dintre întrebările la care Tânărul în România. Profil urban de marketing oferă răspunsuri aprofundate.

Câteva informaţii punctuale din raport:

"Acesta studiu a fost gândit ca prelungirea naturală a colaborării începute în 2009 pentru cercetarea Femeia ca target - ce e relevant acum. Ideea proiectului depre tineri a venit oarecum normal, iar criza economică ne-a ajutat să observăm că tinerii încep să aibă o putere din ce în ce mai mare în decizia de cumpărare, atât pentru sine, cât şi pentru familiile lor faţă de alte segmente ale populaţiei care şi-au ajustat consumul în multe categorii. Ne dorim aşadar să ajutăm brandurile să treacă de la abordarea în care acest segment era doar unul dintre cele incluse în strategia de marketing la crearea unui mindset care să le facă să aibă atitudinea tinerească pe care şi-o doresc, pentru a putea vorbi pe limbă generaţiei click, play, like, share.", a declarat Adriana Lungu, business developer SMARK.