Planul de relansare al Guvernului PNL, de 100 mld. euro, propune o schimbare de paradigmă: creştere prin investiţii, nu doar prin consum

Autor: Iulian Anghel Postat la 01 iulie 2020 112 afişări

Planul de relansare al Guvernului PNL, de 100 mld. euro, propune o schimbare de paradigmă: creştere prin investiţii, nu doar prin consum

•       Sunt promise investiţii 100 mld. euro, cu aproximaţie (71 mld.lei şi 83 mld. euro), până în 2030, în infrastructură, agricultură, sănătate, educaţie, iar economia ar urma să fie puternic subvenţionată. * Ar urma să se înfiinţeze Fondul Român de Investiţii (FRI) pentru finanţarea unor investiţii în domenii de interes strategic şi Bănca Naţională de Dezvoltare (BND) ca instituţie de credit pentru proiecte de investiţii, idei cuprinse şi în programul de guvernare al PSD, dar niciodată puse în practică.

Premierul Ludovic Orban va prezenta, în această seră, într-o conferinţă, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, „Planul naţional de investiţii şi relansare economică”, un plan întins pe zece ani (multe din proiecte sunt pentru 2020 -2027, cât exerciţiul financiar multianual al UE).

Aşa cum este structurat, „Planul de relansare” este, practic,un program de guvernare, iar prezentarea lui (în prezenţa şefului statului, fost preşedinte al PNL) marcheză debutul campaniei electorale, avant la lettre.

Planul prevede investiţii cumulate de aproximativ 100 mld. euro, iar reorientarea economiei dinspre consum spre investiţii pare un pas logic. Iar investiţii publice de 10 miliarde de euro, anual, (alături de fondurile UE) nu sunt imposibile pentru o economie care, la finalul lui 2030, va depăşi un PIB de 300 mld. euro (225 mld. euro în 2020). Dar planul nu poate înlătura sentimentul de deja-vu: multe din ipotezele de investiţii au fost prezentate, ani de zile la rând, de fostele guvernări (la care şi PNL a participat) fără niciun rezultat. Pentru că una este ce scrie în slid-urile Powerpoint şi alta este ceea ce se află în seiful Trezoreriei.

O sinteza a planului, care va fi prezentat de premier începând cu ora 18.00, a fost transmis redacţiilor.

Potrivit documentrului citat, „criza sanitară şi economică provocată de pandemia globală cu Covid-19 a arătat vulnerabilităţile României, determinate de modelul de dezvoltare promovat de guvernările anterioare (creştere prin consum – n.red.)”.

Modelul de dezvoltare al României, bazat doar pe consumul populaţiei, determinat de politicile pro-ciclice ale guvernărilor anterioare, trebuie schimbat într-un nou model de creştere economică axat, este scris în documentul citat, pe:

- stimularea şi dezvoltarea capitalului autohton şi a competitivităţii companiilor româneşti

- investiţii în domenii strategice ale infrastructurii publice

-transformarea digitală a economiei şi a administraţiei publice

- pregătirea economiei pentru noua revoluţie tehnologică

- tranziţia către o economie durabilă

„Obiectivul noului model de dezvoltare economică promovat de Guvern: realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% (69% în 2019 – n.red.) din media UE-27, la orizontul anului 2025.”. Aceasta înseamnă un salt mediu de trei puncte pe an, un lucru greu de realizat, dacă privim istoricul acestei convergenţe.

Planul enunţă măsurile luate deja de guvern (IMM Invest, cu garanţiile pe care le oferă şi suportarea dobânzii de către stat, plata şomajului tehnic şi altele) şi apreciază că riscurile asupra dinamicii economice sunt preponderent de natură externă, economia României fiind strâns dependentă de situaţia schimburilor comerciale cu Zona Euro la nivelul unor activităţi din industrie cu valoare adăugată ridicată.

“Probabilitatea unei reveniri cu întârziere a activităţii industriale va fi principalul factor care ar putea conduce la o dinamică negativă a PIB-ului (o scădere de 1,9% în acest an, apreciază guvernul –n,red.) în ultimele două trimestre, concomitent cu o scădere mai accentuată la nivel anual.”

“O revenire a pandemiei va afecta perspectivele de creştere şi va cauza daune semnificative companiilor şi locurilor de muncă, ceea ce reclamă un stimulent fiscal şi economic rapid şi direcţionat, coordonat la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene, pentru a limita efectele crizei şi pentru a impulsiona relansarea economică.”

Planul de relansare economică al PNL enunţă un sprijin masiv al statului pentru aproape toate domeniile economiei şi invocă investiţii de zeci de miliarde de lei şi euro în infrastructură, agricultură, sănătate sau educaţie. Sinteza planului nu face trimitere la sursele de finanţare şi, probabil, prezentarea acestuia, în întregul lui, va aduce lămuriri suplimentare. Unele cheltuieli presupuse sunt descrise în lei, altele în euro şi nu există o explicaţie pentru această lipsă de coerenţă a descrierii – putem doar presupune că cifrele prezentate în euro fac trimitere la fondurile Uniunii Europene, iar cele în lei la fondurile publice interne. (De altfel, “Planul” face trimitere, de câteva ori, la unele programe ale UE)

Iată sinteza lui:

GRANTURI  DE SPRIJIN PENTRU COMPANII

•       Granturi de sprijin pentru microîntreprinderi:

-Valoare grant: 2000 Euro/SRL fără salariaţi; Toate domeniile; Cheltuieli: stocuri, datorii furnizori, chirii, utillităţi; Număr beneficiari: 50.000; Buget: 100 mil. euro.

•       Schema de ajutor pentru activităţi de comerţ şi servicii afectate de Covid-19:

- Finanţarea chiriilor pentru perioada în care desfăşuararea activităţii comerciale sau a serviciilor prestate a fost afectată pe perioada stării de urgentă sau de alertă: valoarea chiriei/beneficiar/lună, pentru o perioadă de 3 luni. Buget: 160 mil. lei.

•       Capital de lucru pentru repornirea activităţilor economice pentru IMM-uri:

- Valoare grant: max. 125.000 Euro; Domenii: HoReCa, turism, transporturi, evenimente; Cheltuieli: stocuri, datorii furnizori, echipamente; Buget: 350 mil. euro.

•       Granturi pentru investiţii şi pentru reconversia economică a IMM-urilor:

- Valoare grant: 50.000 – 200.000 euro; Domenii: Industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcţii, transport, turism, confecţii; Cheltuieli: producţie, achiziţia de echipamente, utilaje, tehnologii; Buget: 550 mil. euro.

•       Granturi pentru investiţii pentru microîntreprinderi prin supracontractarea proiectelor din lista de rezervă din Programul Operaţional Regional – Axa 2.1:

- Grant: max. 200.000 euro; Buget alocat: 117 mil. euro; Supracontractare: 130 mil. euro.

•       Granturi pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor prin alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operaţional Regional – Axa 2.2:

- Grant: 200.000 – 1.000.000 euro; Buget (alocare iniţială şi supracontractare): 450 mil. euro.

•       Granturi pentru dezvoltarea IMM-urilor prin finanţarea investiţiilor mari în creşterea productivităţii prin Programul Operaţional Regional:

- Grant: 2.000.000 – 6.000.000 euro; Buget (alocare iniţială şi supracontractare): 550 mil. euro.

SPRIJIN PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII ŞI A INDUSTRIE AGRO-ALIMENTARE

•       Finanţarea depozitelor de comercializare a produselor agricole:

- Obiectiv: construcţia a 8 depozite regionale cu temperatură controlată pentru depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea şi comercializarea produselor agricole locale. Valoarea investiţiei: 120 mil. euro.

•       Granturi pentru achiziţia de echipamente pentru irigaţii:

- Achiziţia de kit-uri pentru irigaţii - 6000 euro/beneficiar. Buget: 48 mil. euro.

•       Granturi de finanţare pentru antreprenoriat rural:

- Obiectiv: sprijinirea directă a activităţilor de procesare şi de distribuţie a produselor agricole obţinute de micii producători; Valoare grant:40.000 euro/2 locuri de muncă create până la 100.000 euro/5 locuri de muncă create; Buget: 200 mil. euro.

•       Instalarea tinerilor fermieri cu teren agricol concesionat de la stat:

- Bugetul estimativ este de 42 milioane euro (20 milioane euro alocare distinctă pentru tinerii din afara graniţelor în scopul reîntoarcerii în ţară a celor cu experienţă şi formare în domeniul agricol). Pentru prima dată, beneficiarii pot accesa facilitatea concesionării de terenuri cu destinaţie agricolă, libere de contract cu suprafaţă de maxim 50 de ha, aparţinând domeniului public sau privat al statului.

•       Schema de ajutor de stat pentru investiţii noi (greenfield):

- Obiectiv: Stimularea şi atragerea investiţiilor noi cu impact major în economie prin finanţarea de proiecte de investiţii, inclusiv investiţii de tip greenfield.

- Valoare ajutor de stat: max. 37,5 mil. euro/investiţie; Buget alocat: 1,5 miliarde lei anual până în 2023.

•       Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională:

- Obiectiv: granturi pentru dezvoltarea regională prin realizarea de investiţii care determină crearea de noi locuri de muncă.

- Valoare ajutor de stat: max. 37,5 mil. euro/investiţie; Buget alocat: 450 mil. lei anual până în 2025.

SCHEME DE GARANTARE  ŞI INSTRUMENTE DE ASIGURARE A LICHIDITĂŢII

•       Programul IMM Invest pentru garantarea creditelor pentru capital de lucru şi investiţii pentru IMM-uri:

- Credite garantate de stat în proporţie de 80% sau 90% şi dobândă subvenţionată 100% a creditelor de investiţii şi creditelor/liniilor de credit aferente capitalului de lucru contractate de microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii. Plafon: 15 mld. lei; Număr beneficiari: 40.000. (program în vigoare – n.red.).

•       Garanţii de stat pentru creditarea companiilor mari pentru capital de lucru şi investiţii:

- Garanţii, în numele şi în contul statului, acoperind necesarul de garantare în proporţie de maxim 90%, pentru credite noi sau deja acordate de către bănci comerciale pentru realizarea investiţiilor şi/sau pentru susţinerea activităţii curente a companiilor cu cifră de afaceri mai mare de 20 mil. lei. Plafon: 8 mld. lei; Număr beneficiari: 600.

•       Schema de garantare privind asigurarea creditului comercial (furnizor):

- Prin acest program se urmăreşte stimularea expunerii la risc a asigurătorilor şi facilitarea accesului companiilor la asigurarea creditului comercial.

- În cazul unei pierderi, suma plătită de către Ministerul Finanţelor Publice  reprezintă 80% din suma neîncasată/nerecuperată de asigurător. Plafon alocat: 1 mld. lei.

•       Program de garantare a finanţărilor de tip factoring cu regres şi scontarea efectelor de comerţ:

- Obiectiv: acordarea de facilităţi de garantare de către stat pentru creditele pe termen scurt acordate întreprinderilor mici şi mijlocii a căror valoare se stabileşte prin corelare cu valoarea finanţărilor de tip factoring/operaţiuni de scontare.

- Valoarea unei  facilităţi de factoring acordate IMM-ului aderent pe un debitor cedat este de maximum 500.000 lei. Plafoane alocate: 1,5 mld. lei/factoring; 1,5 mld. lei/scontare.

•       Program de garantare a leasing-ului de echipamente şi utilaje:

- Obiectiv: garantare a leasing-ului pentru IMM-urile care optează pentru o  finanţare non-bancară. Vor fi acordate finanţări până la o limită maxima de 5.000.000 lei/ beneficiar, garantate în limita unui plafon de garantare în valoare de 1,5 miliarde lei.

INSTRUMENTE FINANCIAR-BANCARE DE CREŞTERE A CAPITALIZĂRII ŞI DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR

•       Măsuri de stimulare pentru creşterea capitalurilor proprii ale companiilor româneşti:

- Bonificaţii la plata impozitului pe profit acordată în funcţie de menţinerea capitalurilor proprii pozitive şi/sau creşterea acestora pe o perioadă de timp.

•       Înfiinţarea Fondului Român de Investiţii (FRI) pentru finanţarea unor investiţii în domenii de interes strategic:

- Înfiinţarea unui fond de investiţii de stat pentru finanţarea unor activităţi precum private equity (fonduri de investiţii sub formă de participare la capitalul social al unor societăţi comerciale), venture capital (fonduri de investiţii în societăţi comerciale nou sau de curând înfiinţate), agenţie de promovare a investiţiilor, proiecte educaţionale pentru antreprenori etc.  Capitalizare iniţială: 300 mil. euro.

•       Înfiinţarea Băncii Naţionale de Dezvoltare (BND) ca instituţie de credit pentru proiecte de investiţii:

- Înfiinţarea unei bănci de dezvoltare după modelul altor bănci de dezvoltare din Uniunea Europeană care contractează împrumuturi pe pieţele de capital şi acordă finanţări, în condiţii avantajoase, pentru proiecte de investiţii care sprijină obiectivele naţionale de interes strategic.

MĂSURI ACTIVE DE OCUPARE A FORŢEI DE MUNCĂ ŞI DE PROTECŢIE SOCIALĂ

•       Prelungirea indemnizaţiei de şomaj tehnic:

- Continuarea măsurii privind acordarea indemnizaţiei de şomaj tehnic pentru angajatorii/profesioniştii a căror activitate este suspendată. Impact: 850 mil. lei/lună.

•       Stimularea reluării activităţilor economice şi a ocupării:

- Pentru beneficiarii indemnizaţiei de şomaj tehnic care îşi reiau activitatea se acordă o sumă în cuantum de 41,5% din salariul brut al angajatului (maxim 41,5% din câştigul salarial mediu brut pe ţară) pe o durată de 3 luni. Impact: 3,35 mld. lei.

•       Sprijin pentru program flexibil de muncă:

-  Guvernul va asigura plata unei indemnizaţii în valoare de 75% din diferenţa dintre salariul brut al unui angajat prevăzut în contractul individual de muncă dinaintea reducerii programului şi salariul brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii progamului de lucru. Măsura se aplică companiilor a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puţin 10% comparativ cu luna similară a anului anterior. Finanţarea acestei măsuri se va acoperi prin Programul SURE.

•       Granturi pentru formarea profesională a angajaţilor:

- Schema de finanţare se adresează angajatorilor care investesc în formarea profesională a propriilor salariaţi. Aceştia beneficiază de o subvenţie stabilită în funcţie de nivelul de calificare a programului de formare parcurs. Buget alocat: 150 mil. lei.

•       Stimularea ocupării tinerilor, a persoanelor cu vârsta de peste 50 ani şi a românilor întorşi din străinătate:

                       - Se acordă un sprijin în valoare de 50% din salariul brut al angajatului dar nu mai mult de 2.500 lei pentru angajatorii care încadrează în muncă: Tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 ani; Persoanele cu vârsta de peste 50 ani ale căror raporturi de muncă au încetat în perioada stării de urgenţă; Cetăţeni români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatori străini, din motive neimputabile lor.

- Protejarea angajaţilor prin acordarea unor măsuri de sprijin suplimentare pentru persoanele care au desfăşurat activităţi ca zilieri în luna anterioară solicitării; Persoanele care desfăşoară activităţi sezoniere în baza unor contracte individuale de muncă, pe perioadă determinată de cel puţin 3 luni.

•       Locuri de muncă pentru tineri:

- Valoarea granturilor acordate pentru acţiuni antreprenoriale: 25.000 euro pentru susţinerea locurilor de muncă destinate tinerilor. Buget: 300 mil. euro.

•       Stimularea desfăşurării muncii în regim de telemuncă:

- Acordarea unui sprijin în valoare de 500 euro/angajat pentru achiziţionarea de echipamente IT pentru angajaţii care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă/alertă.

•       Pachete alimentare şi de igienă corporală pentru persoanele vulnerabile:

- Sprijin pentru persoanele aflate în situaţii de dificultate, risc de sărăcie sau cu venituri precare prin oferirea de pachete alimentare şi pachete de igienă corporală; Beneficiari: 1,18 mil. persoane; Buget alocat: 225 mil. euro.

•       Vouchere pentru masă caldă pentru persoane în vârstă:

- Vouchere pentru mese calde acordate persoanelor în vârstă de peste 75 de ani care au venituri sub venitul minim garantat. Beneficiari: 250.000 persoane. Buget alocat: 100 mil. euro

•       Vouchere pentru elevi:

- Vouchere pentru elevii care provin din familiile cu venituri mici sau cu venituri sub venitul minim garantat aflaţi în risc de sărăcie severă, pentru achiziţionarea de rechizite şcolare, îmbrăcăminte şi încălţăminte. Beneficiari: 400.000 copii. Buget alocat: 30 mil. euro.

TRANSPORT, ENERGIE SĂNĂTATE, EDUCAŢIE, DEZVOLTARE LOCALĂ AGRICULTURĂ, MEDIU, SPORT

•       Rutier: Finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare - 407,3 Km de autostrăzi şi drumuri expres. Cost estimat: 4,3 miliarde euro:

- Sibiu – Piteşti (Loturi 1, 4, 5), Craiova – Piteşti, Autostrada Transilvania (Suplacu de Barcău – Borş),  Sebeş - Turda, AO:Inelul de Sud Bucureşti, Varianta de ocolire Bacău, Podul peste Dunăre de la Brăila.

•       Conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României şi cu reţelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi şi drumuri expres. Perioada: 2020 – 2030. Cost estimat: 31 miliarde euro:

- Sibiu – Piteşti (Loturi 2, 3), Autostrada Transilvania: Nădăşelu – Suplacu de Barcău, Autostrada Unirii: Tg. Mureş - Iaşi – Ungheni, A3: Ploieşti – Comarnic – Braşov, A7: Ploieşti– Suceava – Siret, AO: Inelul de Nord Bucureşti; Bucureşti – Alexandria – Craiova - Lugoj, Buzău/Focşani - Brăila – Galaţi, Măcin – Tulcea – Constanţa; Transregio Gilău – Cluj N. – Apahida.

•       Feroviar: Investiţii în cca. 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020 – 2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro:

- Finalizarea reabilitării liniei ferate pe traseul Frontieră-Curtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV pan-european, pentru circulaţia trenurilor cu o viteză maximă de 160 km/h.

- Proiecte noi de modernizare a căii ferate în scopul asigurării obiectivelor de conectivitate: Ploieşti-Suceava-Dărmăneşti, Bucureşti-Craiova-Timişoara-Arad, Suceava-Cluj Napoca, Buzău-Feteşti, Port Constanţa-Palas, Predeal-Braşov, Centura feroviară a Municipiului Bucureşti, Cluj Napoca-Episcopia Bihor.

- Tren metropolitan Nădăşelu – Baciu – Cluj-Napoca – Apahida – Jucu – Bonţida.

•       Metrou: Dezvoltarea noilor magistrale şi extinderea magistralelor existente:

- Finalizare lucrări M5, lansare  M6 – tronsonul Gara de Nord – 1 Mai – Aeroport Otopeni, M4 – tronsonul Gara de Nord – Gara Progresu, extensie M2 Pipera – Petricani  şi Berceni – Linia de Centură Sud.

- Metrou Cluj Napoca - Magistrala: Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca.

•       Naval: Investiţii totale de 4,3 mld. euro:

- Modernizarea şi extinderea infrastructurii porturilor maritime şi fluviale, cu accent pe Portul Maritim Constanţa .

- Lucrări de dragaj, de exploatare, consolidări şi alte investiţii pentru asigurarea navigaţiei pe tot parcursul Dunării, pe tot timpul anului.

•       Aerian: Investiţii totale de 2,9 mld. euro :

- Extinderea şi construirea de terminale pentru pasageri, cât şi de zone cargo. Crearea de legături inter-modale între infrastructura aeriană, feroviară şi rutieră.

INFRASTRUCTURA ENERGETICĂ

•       Valoarea investiţiilor programate în Sistemul Energetic Naţional pentru perioada 2020 – 2025 este estimată la 12,48 miliarde euro de la producţia de energie la reţele inteligente de transport şi distribuţie gaze naturale si electricitate:

- Energie verde: parcuri eoliene onshore şi offshore (2x300MW) – 4,6 mld. lei; noi capacităţi de producţie hidro (Retezat, Vidraru, Mărişelu, Avrig, Bistra, Livezeni etc.) – 1,6 mld. lei;

- Investiţii strategice Romgaz în valoare de 15,69 mld. lei: centrale electrice cu turbine cu gaze (Iernut, Mintia), dezvoltarea proiectelor offshore Neptun Deep, Est Rapsodia şi Trident de la Marea Neagră, fabrică de metanol (greenfield), noi capacităţi energetice în parteneriat cu companii private (Chimcomplex, Alro, Liberty Galaţi, etc.);

- Plan de restructurare şi decarbonare 2020 - 2025 al Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A în valoare de 7,2 mld. lei;

- Creşterea capacităţii de producţie a energiei electrice pe bază nucleară cu cel puţin o unitate până în 2030 şi prelungirea duratei de operare a Unităţii 1 cu încă 30 de ani;

- Creşterea capacităţii liniilor de transport a energiei electrice şi de interconexiune transfrontalieră – cca. 4,6 mld. lei;

- Investiţii în sistemul naţional de transport al gazelor naturale şi pentru interconectarea cu sistemul internaţional de transport – cca. 9 mld. lei.

INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE

•       Construirea primelor 3 spitale regionale în perioada 2021 - 2027, cu o valoare totală de 1,64 miliarde euro:

- Spitalul Regional de Urgenţă Cluj - 539,59 milioane euro;

- Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi - 500,35 milioane de euro;

- Spitalul Regional de Urgenţă Craiova - 602,73 milioane euro.

•       Programe de investiţii locale în sistemul sanitar pentru perioada 2021-2027, cu un buget de aproximativ 17,5 miliarde lei prin construirea/modernizarea/reabilitarea a:

- 1.450 de centre medicale în mediul rural;

-25 spitale judeţene;

- 110 spitale orăşeneşti.

INFRASTRUCTURA PENTRU EDUCAŢIE

•       Investiţii în unităţi şcolare programate în perioada 2021– 2027:

- 2.488 de unităţi şcolare vor fi incluse în programe de modernizare/reabilitare, costurile estimate - 6,046 miliarde de lei;

- 375 de unităţi şcolare vor beneficia de investiţii în valoare de 31,4 milioane lei pentru conformarea grupurilor sanitare (alocare 2020).

•       Programul Reforma Educaţiei Timpurii:

- Finanţarea construcţiei unui număr de 180 grădiniţe cu program prelungit sau săptămânal – 146 mil. euro.

•       Construire/modernizare campusuri şcolare/ cămine studenţeşti/centre universitare:

- construirea a 40 de campusuri şcolare care să includă: şcoală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină, cu o valoare totală de aproximativ 2 miliarde lei;

- construirea a 30 de cămine studenţeşti care totalizează 10.244 de locuri de cazare pentru 30 de instituţii de învăţământ superior de stat din 13 centre universitare. Valoare totală a investiţiilor se ridică la 1,248 miliarde de lei.

INVESTIŢII ÎN DEZVOLTAREA LOCALĂ

•       Extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare:

- Pentru perioada 2021-2027 se alocă un buget de cca. 8 miliarde de lei pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare pentru finanţarea a 750 de proiecte, dintre care 600 în mediul rural şi 150 în mediul urban;

- Alte investiţii pentru 500 de microstaţii de tratare, fose septice şi sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane lei.

•       Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale:

- Guvernul va aloca 1 miliard de euro în cadrul multianual 2021-2027, dintr-un un buget total estimat la 9,6 miliarde lei pentru extinderea şi înfiinţarea de noi reţele inteligente de gaze naturale în scopul racordării a 70% dintre locuinţele din România.

•       Modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi locale:

„În perioada 2021-2027 Guvernul îşi propune să reabiliteze şi să modernizeze cca. 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de aproximativ 20 de miliarde lei şi 7.000 de km de drumuri judeţene, pentru care se vor aloca 12 de miliarde lei.”

•       Strategie de renovare, termoficare şi reabilitare energetică a clădirilor şi de reabilitare a clădirilor cu risc seismic:

- Reabilitarea termică a 45.000 de clădiri, cu o valoare estimată de 8 miliarde de lei;

- Consolidarea la nivel naţional a 300 de imobile cu risc seismic ridicat, cu o valoare estimată de 1 miliard de lei;

- Modernizarea infrastructurii de termoficare în 15 unităţi administrativ teritoriale, cu o valoare totală de 650 milioane de lei.

•       Locuinţe pentru specialişti în sănătate, învăţământ şi alte categorii socio-profesionale:

- 10.000 de unităţi locative pentru specialişti (2 miliarde de lei) şi 5.000 unităţi locative pentru tineri, destinate închirierii (1 miliard de lei).

•       Reabilitare monumente istorice, patrimoniu cultural şi sedii administrative – 2 miliarde lei.

INFRASTRUCTURA AGRICOLĂ DE IRIGAŢII

•       Reabilitarea infrastructurii de irigaţii:

- Investiţii în reabilitarea a 138 amenajări de irigaţii, ce deservesc o suprafaţă de aprox. 2.4 milioane ha.

Valoarea lucrărilor de investiţii în infrastructura de irigaţii: 3,4 miliarde euro.

•       Construirea Canalului Siret-Bărăgan prin reluarea procesului investiţional pentru tronsoanele 1-3 din cadrul etapei I:

- Etapa I - aprox. 50 km până la limita sudică a judeţului Vrancea - pentru această etapă studiile şi proiectarea sunt finalizate, iar execuţia poate fi reluată; Pentru etapa I de execuţie, costurile totale sunt estimate la 83,67 milioane euro.

- Etapa a II-a - aprox. 140 km pe teritoriul judeţelor Brăila, Buzău şi Ialomiţa până la debuşarea în acumularea Dridu - pentru această etapă sunt necesare studiile de fezabilitate şi proiectarea.

•       Reabilitarea infrastructurii de desecare-drenaj:

- Investiţii în reabilitarea a 443 amenajări de desecare-drenaj, care deservesc o  suprafaţă de  2.838.674ha.

Valoarea lucrărilor de investiţii in amenajari de desecare: 1,1 miliarde euro.

•       Amenajări de combatere a eroziunii solului:

- Investiţii în reabilitarea a 220 amenajări de combaterea eroziunii solului , care deservesc o suprafaţa de 500 000 ha.

Valoarea estimativa a lucrărilor de combatere a eroziunii solului:  500 milioane euro.

INVESTIŢII DE MEDIU

•       Continuarea programelor Rabla şi Rabla Plus. Cele două programe beneficiază de o alocare financiară cumulată în anul 2020 de  545 milioane lei;

•       Continuarea programului de dezvoltare a infrastructurii de reîncărcare a autovehiculelor electrice în România, atât în localităţi, cât şi la nivelul autostrăzilor, drumurilor naţionale şi europene - alocare financiară cumulată în anul 2020 de aproximativ 268 milioane lei;

•       Continuarea programelor de dezvoltare a transportului „verde” prin finanţarea autobuzelor electrice/gnc în municipii şi localităţi. Lansarea unei noi sesiuni în anul 2020 beneficiază de o alocare financiară cumulată de aproximativ 930 milioane lei;

•       Lansarea programelor de creştere a eficienţei energetice în clădiri publice şi private în anul 2020, cu o alocare financiară cumulată de aproximativ 813 milioane lei;

•       Implementarea programului de creştere a eficienţei energetice în complexurile de producere a energiei. Programul beneficiază de o alocare financiară în anul 2020 de 628 milioane lei;

•       Demararea programului de reducere a emisiilor prin împădurirea terenurilor  în anul 2020, cu un buget de 59 milioane lei.

•       Sport de performanţă:

- Construirea a 12 complexuri sportive cu o capacitate cuprinsă între 3.000-30.000 locuri, cu o valoare totală a investiţiilor de 3,5 miliarde de lei;

- Construirea a 8 bazine olimpice cu o valoare de 1 miliard lei şi 5 patinoare artificiale pentru competiţii cu o valoare totală de 300 milioane lei;

- Construirea a 5 săli polivalente, cu o capacitate cuprinsă între 5.000-16.000 locuri, cu o valoare totală de 1,2 miliarde de lei.

•       Sport de masă:

- Construirea a 250 săli de sport şcolare, 45 bazine didactice, 400 baze sportive cu o valoare totală estimată de 5,5 miliarde de lei;

- Construirea a 10 centre sportive pentru sporturi olimpice, care să cuprindă săli de antrenament, şcoală, internat, cantină, şcoală de antrenori, centru medical, cu o valoare estimată de 2 miliarde de lei.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
investitii,
plan,
consum,
pnl,
refuz,
crestere

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.