Şeful statului a cerut, astfel, "să se actualizeze până în vară Legea programării militare (LPM)" aferente acestei perioade, potrivit unui comunicat difuzat de către preşedinţie la finalul unei şedinţe a Consiliului Apărării.

Tăierile vor fi, astfel, cu 30% mai mici decât în proiectul iniţial, care prevedea desfiinţarea a câte 7.500 de posturi pe an în 2015, 2016 şi 2017 şi a 3.500 de posturi în 2018. Începând din acest an, numărul posturilor desfiinţate va fi redus la aproximativ 6.000.

Preşedintele a anunţat pe 14 ianuarie, când şi-a prezentat urările armatei, că ţinând cont de "situaţia excepţională" creată de atentate, "ritmul reducerii" efectivelor din Apărare urma să fie "revizuit şi adaptat".

Adoptată în decembrie 2013, LPM prevede credite în valoare de 190 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2019 şi menţinerea bugetului anual la 31,4 miliarde de euro până în 2016, adică 1,5% din PIB, urmând ca ulterior să crească uşor.

Această "ajustare" bugetară a fost posibilă cu preţul a numeroase restructurări şi reduceri de efective, care vizau iniţial 33.600 de posturi, în cadrul legii programării aferente perioadei 2015-2019, dar care au fost reduse la aproximativ 26.000.

Armata franceză număra 280.000 de angajaţi civili şi militari la sfârşitul lui 2013. Aproximativ 54.000 de posturi au fost deja desfiinţate în cadrul LPM precedente (2008-2014).