Bruxellesul a aprobat un credit de cca 1 mld. euro pentru susţinerea balanţei de plăţi a Ucrainei şi a dispus scăderea tarifelor vamale pentru importurile ucrainene în UE până în noiembrie, măsură cu un efect estimat de 500 mil. euro. Ca prim pas spre diminuarea dependenţei Ucrainei de livările ruseşti de gaze, compania germană RWE a început livrările de gaz spre Ucraina, în baza unui acord-cadru din 2012 ce prevede posibilitatea unor livrări de până la 10 mld. mc de gaz pe an (faţă de un necesar al Ucrainei estimat la 55 mld. mc) şi care a stârnit la vremea respectivă protestul Rusiei, pe motiv că Germania ar putea folosi astfel gaz livrat de Rusia spre a-l reexporta spre Ucraina.

În acelaşi timp însă, statul ucrainean trebuie să facă faţă ieşirilor de capital şi retragerilor de depozite: banca centrală de la Kiev a crescut dobânzile interbancare cu 3%, respectiv 7%, în condiţiile în care din băncile ucrainene au plecat de la începutul anului 10% din depozitele în grivne şi 14% din cele în valută. Vineri, banca centrală a limitat la 15.000 grivne (1.095 de euro) suma maximă care poate să fie retrasă zilnic de la băncile din ţară.

Pe plan diplomatic, premierul interimar Arseni Iaţeniuk încearcă să se menţină cât mai conciliant, spre a convinge UE că noile autorităţi de la Kiev nu sunt nişte monştri extremişti care oprimă minorităţile, aşa cum îi prezintă mediile de informare ruseşti. În efortul lui Iaţeniuk contează atât reuşitele sale retorice ("Rusia a decis să ridice un nou zid al Berlinului"), cât şi încercările de a rezolva situaţia din teren altfel decât prin reprimarea separatiştilor. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov l-a lăudat pe Iaţeniuk că a decis să înceapă negocieri cu separatiştii din sud-est, în pregătirea unei reforme constituţionale menită să satisfacă revendicările minorităţii rusofone.

Până acum, în încercarea de a-i potoli pe separatişti, guvernul interimar de la Kiev a acceptat să ofere, în cadrul reformei constituţionale, o descentralizare "care va conferi largi prerogative regiunilor", va acorda un statut special limbii ruse şi garanţii pentru protejarea dreptului de folosire a limbii ruse. Rămâne de văzut însă cât de profundă va fi această reformă: poziţia Rusiei este că Ucraina nu va avea pace decât dacă se transformă într-un stat federal - de unde şi referirile în presa rusă la separatiştii rusofoni drept "federalişti".