În şapte din ultimii zece ani, austriecii de la Strabag au dominat topul constructorilor prezenţi în România, cu afaceri care nu mereu au depăşit miliardul de lei, ba chiar uneori s-au îndepărtat considerabil de această bornă, arătând dinamica pieţei construcţiilor din perioada 2011-2020.

Pe de altă parte, datele centralizate de ZF din anuarele Cei mai mari jucători din economie, realizate anual de Ziarul Financiar, arată că, în contrast, constructorii-lider cu capital românesc au alternat în ultimul deceniu, clasamentul acestora fiind unul mult mai fluctuant.

Într-un singur an din ultimii zece, liderul absolut a fost şi cel autohton, şi anume în 2018, când Bog’Art şi-a adjudecat prima poziţie în top, cu afaceri care s-au apropiat considerabil de un miliard de lei, oprindu-se totuşi la 926 de milioane de lei.

Anul 2020 a adus „la cârma” constructorilor români pentru prima dată o companie controlată de familia Umbrărescu – Spedition UMB, cu afaceri de 1.025 de milioane de lei, care depăşesc recordul anterior raportat de un constructor local în ultimii zece ani, de 1.002 milioane de lei, rezultatul Hidroconstrucţia în 2011.

Strabag a fost un ocupant fidel al locului întâi în clasamentul constructorilor cu activitate în România în perioada 2011-2017, dar ceea ce atrage atenţia este faptul că cifra de afaceri care l-a adus în această poziţie a fluctuat foarte mult. Astfel, dacă în 2012 Strabag devenea lider cu un business de 1,4 miliarde de lei, cinci ani mai târziu nu părăsea această poziţie, deşi rezultatul era de doar 623 de milioane de lei, aşadar mai puţin de jumătate.

Aceste topuri reflectă efervescenţa construcţiilor şi evoluţia lor de la un an la altul, amploarea investiţiilor şi apetitul dezvoltatorilor pentru proiecte noi. Din acest punct de vedere, anul 2020 a fost unul bun, deşi a fost marcat de pandemia de Covid-19. Aşa se explică faptul că italienii de la Astaldi s-au menţinut, pentru al doilea an la rând, în fruntea constructorilor, businessul depăşind pragul de un miliard de lei, până la aproximativ 1,2 miliarde de lei. Ultima dată când liderul a sărit de acest nivel a fost în 2015, când Strabag raporta afaceri de aproape 1,1 miliarde de lei.

Hidroconstrucţia, Straco Grup, Bog’Art, CON-A, Construcţii Erbaşu sunt companiile româneşti care s-au perindat la vârful clasamentului constructorilor locali în ultimii zece ani, raportând afaceri de la 501 milioane de lei (Bog’Art în 2016) la peste un miliard de lei (Hidroconstrucţia în 2011 şi Spedition UMB în 2020).

Ce arată această volatilitate a topului constructorilor români? Dependenţa lor de contractele de achiziţii publice, contracte încheiate cu statul, care nu în fiecare an are aceeaşi disponibilitate pentru investiţii, culoarea politică de la guvernare influenţând evoluţia întregului sector.

„Cifrele anului 2021 vor fi apropiate celor din 2020, iar anii următori ne vor aduce creşteri semnificative în cazul în care anul 2021 chiar va fi unul de relansare a investiţiilor în România”, spune Cristian Erbaşu, proprietarul Construcţii Erbaşu, compania care a ocupat locul întâi între constructorii locali în anul 2019.

Straco Grup, de pildă, compania care a stat pe primul loc doi ani la rând, în 2012 şi 2013, a ajuns, de la 873 de milioane de lei din 2012, la numai 47 de milioane de lei în 2020, iar numărul de angajaţi a ajuns la minimul istoric, adică 60, după ce, în cel mai bun an din existenţa companiei în ceea ce priveşte personalul, Straco Grup avea peste 1.000 de oameni.

„Compania s-a dezvoltat crescând cifra de afaceri an de an, de la înfiinţare până la nivelul anului 2019, când o serie de contracte aflate în derulare cu beneficiarii – consilii locale, consilii judeţene, PMB (Pri­măria Municipiului Bucureşti – n. red.) – au fost limitate/suspendate ca urmare a votării cu întârziere a Legii bugetului 2019”, spuneau recent reprezentanţii Straco pentru ZF.

Anul 2020 a venit să agraveze şi mai mult lucrurile, pe fondul pandemiei de COVID-19, majoritatea contractelor fiind suspendate. Straco se află acum în reorganizare judiciară. Printre cele mai importante proiecte din portofoliul Straco Grup se numără varianta de ocolire Deva - Orăştie, proiec­tarea şi execuţia unui lot din autostrada Orăştie - Sibiu, lucrări de amenajare a râului Dâmboviţa, modernizarea drumului naţional 73, între Piteşti şi Braşov şi altele.

În 2011, Hidroconstrucţia figura pe primul loc în ierarhia celor mai mari constructori cu acţionariat românesc în funcţie de cifra de afaceri, cu peste 1 miliard de lei, dar ulterior rulajul a început să scadă. Mai mult, în anul 2000 Hidroconstrucţia se număra printre cele mai mari 50 de companii din România din perspectiva cifrei de afaceri, potrivit informaţiilor ZF.

De-a lungul timpului, compania a terminat baraje, centrale hidroelectrice (precum amenajarea hidroenergetică Porţile de Fier 1 şi 2 sau barajul Vidraru), dar şi peste 500 de kilometri de drumuri, poduri, proiecte de infrastructură de mediu, lucrări de construcţii civile şi industriale. Când proiectele publice au întârziat să mai apară, businessul a scăzut.

O excepţie este Bog’Art, care abia acum dezvoltă un de­partament nou în cadrul organizaţiei, pen­tru servicii de construcţii în sectorul de infrastructură rutieră, până acum concentrându-se îndeosebi pe investiţii private. Printre proiectele pe care Bog’Art le are în portofoliu se regăsesc clădirea de birouri Global­worth Square din Capitală, magazinul Ikea din zona Theodor Pallady din Bucureşti, ansamblul de trei clădiri de birouri The Bridge, cumpărat de fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, proiectul de birouri Globalworth Campus, birourile Timpuri Noi Square, dez­voltate de Vastint (parte a Ikea) şi birourile Expo Business Park, dezvoltate de Portland Trust. Totuşi, pe segmentul public, Bog’Art a lucrat la aero­portul internaţional Braşov şi aeroportul Băneasa.