Preşedintele a participat, la Carei (Satu Mare), la ceremoniile militare şi religioase de depunere de coroane de flori şi jerbe la ansamblul monumental "Glorie ostaşului român" ocazionate de Ziua Armatei României - 25 octombrie.

"O să spun poate un lucru care unora li se va părea nepotrivit. Nu-l spun prima dată, dar astăzi, foarte aproape de încheierea mandatului, îmi iau libertatea să-l spun: vorbim prea puţin de prima parte a celui de-al Doilea Război Mondial. Şi acolo au căzut ostaşi români care au executat ordinul politicienilor. Şi, niciodată, nimeni nu o să mă convingă că trecerea Prutului a fost o greşeală în istorie. Poate este discutabilă trecerea Nistrului, dar Armata Română, prin tradiţie, şi-a apărat teritoriul naţional. Or, teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost şi este pământ românesc", a spus Băsescu în discursul său.

El s-a referit astfel la controversatul ordin dat de mareşalul Ion Antonescu trupelor în noaptea de 21/22 iunie 1941, de a trece Prutul cu scopul recuceririi Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, pierdute în 1940 în favoarea Uniunii Sovietice. Controversa istorică are în vedere nu realitatea că România încerca să-şi recupereze teritoriile ocupate de sovietici, ci faptul că armata română a acţionat atunci alături de aliatul de atunci, Germania hitleristă, chiar dacă scopurile românilor erau legitime, precum şi faptul că o lună mai târziu, la finele lui iulie 1941, mareşalul Ion Antonescu a răspuns favorabil cererii lui Hitler de a continua acţiunea militară şi dincolo de Nistru.

"Aş vrea, astăzi, aici, să mulţumesc Armatei Române pentru modul cum şi-a făcut datoria în Irak, în Afganistan, în Balcani, în Kosovo în mod deosebit, dar şi în misiunile pe care le-a îndeplinit în Africa. Au fost momente de după începutul democraţiei de la 1989 încoace, momente în care Armata Română şi-a dovedit capacitatea de a apăra interesele statului român şi dincolo de frontierele ţării", a continuat preşedintele.

"O nouă misiune apărută pentru Armata Română în ultimii 10 ani este apărarea şi conservarea teritoriului dobândit prin procesul de la Haga în Marea Neagră. Flota de război a României, trupele terestre situate în Dobrogea au obligaţia şi misiunea să apere aceşti peste 10.000 de kilometri pătraţi dobândiţi în Marea Neagră şi care înseamnă resurse uriaşe pentru sistemul energetic naţional", a mai afirmat Traian Băsescu.

Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a elogiat la rândul său sacrificiul militarilor români, amintind că anul acesta se împlinesc 70 de ani de când ostaşii Armatei României eliberau ultimele mari oraşe transilvănene, Carei şi Satu Mare, de sub ocupaţia străină.

"Datorăm profund respect soldaţilor români care au luptat cu toată fiinţa şi puterea lor, propulsaţi de flacăra lăuntrică a patriotismului şi sentimentul datoriei. Oarba de Mureş, Păuliş, Odorhei, Reghin, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Turda, Carei sau Satu Mare sunt doar câteva dintre reperele care au marcat epopeea eliberării Ardealului de Nord Vest, scrise cu sânge şi sacrificii", a spus Duşa.

"Generaţiile prezentului, militarii profesionişti de toate gradele care îşi slujesc în prezent Ţara sub Drapel, au, în esenţă, aceleaşi misiuni ca şi înaintaşii lor: apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, unităţii şi democraţiei constituţionale ale României. Tocmai de aceea, participarea Armatei României la operaţiuni umanitare, de menţinere a păcii, precum şi la operaţiuni de combatere a terorismului, la nivel subregional şi regional, a fost, este şi va rămâne obiectivul major al politicii noastre de securitate şi apărare", a continuat ministrul.

Mircea Duşa a subliniat că majorările de alocări bugetare pentru apărare din ultimii ani fac posibilă continuarea procesului de înzestrare şi modernizare a armatei. "Va trebui să investim mai mult în pregătire, echipamente şi tehnică militară de vârf, necesare asigurării condiţiilor de interoperabilitate cu armatele membre ale NATO. Toate acestea presupun un înalt profesionalism al personalului militar, multă conştiinciozitate şi disciplină riguroasă."

Potrivit ministrului, calitatea de membru al NATO "aduce pentru ţara noastră cele mai solide garanţii de apărare din întreaga noastră istorie, iar evoluţiile situaţiei de securitate din regiunea noastră demonstrează, o dată în plus, importanţa opţiunii strategice pe care România a făcut-o după 1989, aceea de a se alătura şi integra în spaţiul euroatlantic".