Comisia Europeană (CE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au aprobat lista marţi. Ulterior, un oficial din cadrul Ministerului grec de Finanţe a declarat că ţara sa a "câştigat câteva săptămâni" ca spaţiu de manevră, dar că autorităţile se confruntă acum cu presiunea implementării reformelor propuse.

Însă o problemă şi mai urgentă este finanţarea cu o sumă estimată la 7,3 miliarde de euro a nevoilor aferente numai lunii martie. Oficialii eleni speră să emită bilete de trezorerie pentru a obţine banii, însă au nevoie de aprobarea BCE pentru a face acest lucru. De asemenea, Guvernul se poate sprijini pe rezervele din trezorerie rămase de la organele de stat sau ar putea să înceteze plata furnizorilor, crescând datoria, potrivit ziarului.

Însă este necesar ca Atena să depună eforturi pentru a-şi convinge creditorii că poate implementa reforme economice substanţiale. "Îndemnăm autorităţile elene să continue să dezvolte şi să adâncească lista cu măsuri de reformă" în următoarele patru luni, a declarat marţi preşedintele Eurogrupului Jeroen Dijsselbloem.

FMI a părut mai puţin optimist. Directoarea Fondului Christine Lagarde a afirmat într-o scrisoare pe care i-a trimis-o lui Dijsselbloem că propunerea Atenei "nu oferă asigurări clare că Guvernul intenţionează să pună în aplicare reformele vizate" într-o serie de domenii-cheie. Ea a precizat că propunerea nu conţine "angajamente clare" în ceea ce priveşte revizuirea pensiilor şi dispoziţiile cu privire la ajustarea TVA.

Preşedintele BCE Mario Draghi a apreciat, la rândul său, că sunt necesare detalii suplimentare.

Între măsurile din lista de reforme, a cărei versiune finală a fost trimisă la Bruxelles de către oficiali greci marţi dimineaţa, Guvernul îşi asumă angajamentul să combată evaziunea fiscală şi corupţia, să revizuiască cheltuielile statului şi să introducă măsuri de abordare a "crizei umanitare" din ţară. Cele mai multe dintre acţiunile planificate în "programul umanitar" "nu vor avea un efect fiscal negativ", se arată în scrisoarea Atenei.

Oficiali guvernamentali au subliniat marţi că, în afară de timp, Grecia a câştigat de asemenea dreptul de a nu impune "măsuri de recesiune" precum continuarea tăierii pensiilor şi creşterea valorii TVA, măsuri la care s-a angajat Guvernul precedent.

Un oficial de la Ministerul grec al Fnanţelor a apreciat că este vorba despre un "moratoriu" de patru luni, în timpul căruia Atena nu va adopta acţiuni unilaterale, iar creditorii nu vor insista asupra măsurilor de austeritate.

Guvernul elen se confruntă totodată cu presiuni din interior, după ce unii miniştri şi-au exprimat rezervele faţă de propunerea Atenei în cadrul unei şedinţe de Cabinet, marţi.

Ministrul Energiei Panayiotis Lafazanis ar fi obiectat faţă de angajamentul Atenei de a nu anula privatizările. Aceste obiecţii, dar şi altele urmează să fie discutate în cadrul Syriza miercuri, potrivit Ekathimerini.