Fenomenul cinemaurilor tip drive-in, descris şi de Financial Times drept „singurul lucru bun pe care l-a adus pandemia”, dar şi o rememorare a adolescenţei în stil american, a ajuns şi în România, iar Universum Events, care în vremuri „de normalitate” se axa pe organizarea de evenimente corporate precum GoTech World(fostul Internet and Mobile World), s-a reinventat prin reorientarea pe această nişă. Compania organizează vizionări de filme, dar şi alt tip de evenimente în două spaţii destinate drive-in-ului, în Snagov, pe un teren de două hectare în mijlocul naturii, precum şi la Romexpo, în Capitală.

„Trecând peste latura romantică a conceptului boem de drive-in, pentru noi a fost o soluţie dictată foarte mult de raţiuni de business, noi având un business doar în zona de evenimente şi o echipă de 80 de persoane care brusc s-au trezit cu interdicţia de a-şi practica meseria - a fost un răspuns pe care l-am găsit la întrebarea «Ce facem de acum încolo?»”, descrie cu sinceritate Cristian Hossu, managing partner al Universum  Events, motivele pentru care au intrat pe această nişă, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii Viaţă de corporatist.

Acest format le permite organizarea de evenimente - vizionări de filme, dar şi festivaluri de mâncare, evenimente de artă interactivă şi digitală, seri tematice, experienţe recreate într-un cadru care trebuie să asigure normele de securitate medicală pentru toţi cei care participă. „Din acest punct de vedere, al tuturor restricţiilor care au intervenit, formatul de drive-in este extrem de sigur faţă de ce se întâmplă pe plajă sau pe unele dintre terase”, crede el. 

În acelaşi timp, acest concept oferă şi o experienţă plăcută celui care vine să consume un act de entertainment sau de cultură. „Nici noi nu mai trăiserăm experienţa aceasta în acest fel - surprinzător, este chiar foarte plăcută, câteodată chiar mai intensă decât într-o sală de cinema, pentru că sistemul audio al maşinii, de pildă, poate să redea mult mai puternic başii şi mult mai de aproape într-un moment de suspans sau într-un moment critic al filmului. Experienţa este chiar încântătoare, iar cel puţin în formatul de la Snagov te poţi bucura inclusiv de natură în acelaşi timp în care vezi un film, având pădurea pe fundal”, spune el.

Cristian Hossu este însă de părere că în prezent, în industria de evenimente, foarte puţină lume îşi poate permite sau poate risca să facă investiţii noi de acest tip, context în care ceea ce au încercat ei a fost să urmeze două direcţii:  reorientarea resurselor existente – atât resurse umane, toată echipa, care în forma de drive-in şi-a schimbat activităţile, cât şi spaţiul folosit: „spaţiul de la Snagov îl aveau de doi ani şi a fost gândit tot timpul ca un parc de evenimente. Este un proces care durează, iar anul acesta ne-a forţat ca cele două hectare pe care noi le păstram pentru mici festivaluri să le folosim pentru partea de drive-in, festivaluri în format drive-in şi nu numai”. Cea de-a doua direcţie pe care au urmat-o pentru a se putea lansa pe această nişă a fost abordarea unei filosofii despre care el crede că este cheia supravieţuirii în momentul acesta, respectiv ideea de parteneriat. „Cred că mulţi dintre noi am ajuns la concluzia că a te lupta singur cu acest context este aproape un efort inutil. A prevalat ideea de a pune forţe şi resurse la comun din partea tuturor actorilor dintr-o piaţă, în aşa fel încât împreună, uitând ce înseamnă preţul pieţei sau marjă de profitabilitate, să ne putem întreba cum putem să contribuim  pentru a putea pune ceva în mişcare încât să începem să încasăm, să putem plăti oameni, facturi, furnizori, apoi, treptat, să ajungem la un model de business despre care să spunem că e pe break even.”

Cristian Hossu este de părere că nimeni din industria de evenimente nu îşi pune în acest moment problema profitului, ci se axează pe obiectivul de susţinere a infrastructurii de oameni şi sisteme de lucru care să permită reintrarea la viaţa obişnuită, normală, după trecerea pandemiei.

Vin oamenii la drive-in?„Noi avem până în acest moment undeva la 1.600 de locuri de maşini vândute - aş spune că nu e numărul maxim, noi visam că o să fie plin tot timpul. Realitatea este în momentul acesta că lumea simte că poate să fugă la mare, pe de altă parte cred că trebuie să se şi obişnuiască cu ideea conceptului. Majoritatea oamenilor care vin, vin pentru că fie au văzut materiale video filmate de noi în locaţie, fie au avut prieteni care s-au bucurat de experienţa aceasta”, răspunde Hossu.

El împarte profilul oamenilor care merg la drive-in în trei mari categorii: cupluri aflate în orice etapă a relaţiei - familii, cupluri căsătorite sau care ies la întâlniri, grupuri de fete - precum şi cei care vin aici pentru a celebra un anumit moment din relaţie. În ceea ce priveşte preţurile, spune că acestea sunt similare experienţei dintr-un cinema clasic, fiind de 48 de lei/persoană, cu sucul şi popcornul incluse.

Totuşi, Cristian Hossu este de părere că drive-in-ul nu va avea o viaţă lungă în România.

„Este un proiect temporar, nu cred că cinemaul drive-in va rezista doi ani de acum încolo. Îmi doresc din punct de vedere medical să nu fim forţaţi să apelăm la această nişă - îmi doresc să fie un proiect de o vară şi apoi să revină viaţa la normal - tocmai de aceea este o fereastră de oportunitate scurtă în care poţi să te duci şi să ai această experienţă”, spune el.

El crede că nu este un model de business sustenabil din cauza nivelului de efort necesar pentru a pune pe roate un astfel de business, precum şi pentru nivelurile bugetare necesare. Drive-in-urile lor sunt deschise în regim de parteneriat, în contextul în care, spune Hossu, „nimeni nu şi-ar putea permite să plătească de exemplu soluţia tehnică care susţine un astfel de proiect cu ziua pentru că astfel nu îţi poţi acoperi costurile. La un eveniment corporate înainte de pandemie care ar fi avut o soluţie similară tehnică de trei zile, probabil că exista un nivel de costuri cuprins undeva între 8.000 şi 15.000 de euro, la care se adaugă multe alte cheltuieli, de pildă oamenii - o locaţie de 100 de maşini poate fi operată cu 10-15 oameni care trebuie să stea acolo, de exemplu”. 

Or aceste costuri nu au fost luate în calcul iniţial de unii reprezentanţi ai industriei – s-au anunţat iniţial turnee drive-in în toată ţara şi multe dintre ele s-au anulat. „După primul eveniment realizezi că oamenii nu se înghesuie doar pentru că este un concept nou, acesta costă foarte mult şi nu îţi scoţi banii - este totuşi un proiect cu bătaie cel puţin pe termen mediu - pentru 3-4 zile sau două-trei săptămâni”, adaugă el. 

„Mai bine stai şi conservi liniştea mentală şi banii pe care îi mai ai pentru că balanţa poate să deraieze spre roşu şi negativ, dar, cu o strategie corect executată şi foarte multă muncă - zilnică, 10 ore pe zi - poţi reuşi să vinzi totuşi biletele.”

Spune că anterior nu au organizat spectacole, nici vizionări de filme, însă au simţit nevoia să deţină pe propria platformă un motor de vânzare de bilete astfel că în prezent nu se bazează pe platformele de ticketing, modelul pe care funcţionează industria în general.

„Pot să spun că vindem de 3-4 ori mai bine pe platforma noastră decât o fac platformele externe, iar diferenţa este că ne pasă, lucrăm la toate detaliile, postăm des în mediul online. Mă gândesc la toate tehnicile de marketing pe care le ştiu ca să fac lucrurile să funcţioneze. Un motor de bilete care deserveşte toţi jucătorii din piaţă nu are cum să facă acest lucru pentru tine, este o opţiune de business - motorul acela trebuie gândit, programat, ia timp să îl pui pe picioare.”

Dincolo de filme, spune că unul dintre cele mai de succes concepte pe care le au acum sunt concertele live, în faţa unui public de 250 de maşini pe zi. La Snagov, care este mai aproape de natură, cele mai de succes evenimente implică seri tematice – spre exemplu, într-o seară tematică retro au un concert al unui DJ cu un repertoriu retro, iar apoi proiectează unul dintre filmele clasice care au marcat tuturor copilăria. Meniurile vor fi asemănătoare celor din film sau celor care ţin de gusturile copilăriei. Chiar dacă formatul de drive-in este luat din afară, restul proiectelor sunt gândite intern, de echipa care realiza în mod obişnuit în jur de 200 de evenimente pe an. „Criza ne-a obligat să ne exersăm posibilitatea de a lucra ca echipă în număr mare, la distanţă - toate proiectele acestea au fost gândite în regim remote, în contextul în care noi nu aveam voie să venim la birou. Au fost multe provocări din acest punct de vedere, dar cred că ne-au validat încă o dată că ceea ce contează cel mai mult nu este neapărat să dăm cu cardul de pontaj la program, ci să ne folosim capul, să comunicăm cât mai mult, evident cu stresul şi presiunea de rigoare. Semnele sunt că ne aflăm pe o direcţie corectă, va fi foarte mult de muncă şi este în continuare - dar cred că sunt câteva răspunsuri care sunt viabile acum.”

Anterior pandemiei, pe agenda lor de anul acesta aveau planificate multe evenimente: de exemplu, primăvara ar fi organizat Bucharest Technology Week (tot publicul de aici a fost direcţionat înspre un concept nou de eveniment, în mediul digital, unde participarea este numeroasă), iar printre evenimentele organizate toamna se numărau GoTech World (fostul Internet and Mobile World) şi Imobiliarium, pe zona rezidenţială, pe care şi-au propus acum să le migreze tot în zona de online.

Orice criză naşte şi oportunităţi? „M-aş fi lipsit bucuros de aceste oportunităţi pentru că ele sunt mai degrabă o oportunitate de a da măsura creativităţii şi rezistenţei la stres pe care o avem, nu neapărat din punctul de vedere al businessului, ba dimpotrivă, sunt foarte puţine businessuri, cred, în afară de Netflix sau platformele de livrări, care pot spune că există o oportunitate reală pe care să o resimtă în momentul acesta. Cred că oportunitatea reală, în speranţa că lucrurile vor reveni totuşi la normal într-un orizont decent, este faptul că am învăţat nişte lecţii şi ne-am supus provocărilor paradigme precum: am nevoie să am toate echipele în birou?, evenimentele virtuale sunt sora vitregă? - poate nu este aşa; cred că vor fi lucruri care vor schimba foarte mult economia în general.”

Oferă ca repere în aceste direcţii studii referitoare la alte domenii – spre exemplu, în cazul muncii la birou, un studiu al Colliers spune că 30% din angajaţii companiilor din clasa de birouri A nu se vor mai întoarce la birou, costurile fiind nejustificate, banii de închiriere putând fi folosiţi pentru motivarea angajaţilor; ori un alt studiu, realizat în rândul executivilor de top la nivel internaţional, din care reiese că nu se vor mai întoarce niciodată la normal călătoriile de business. „Toată zona de comunicaţii de tipul conferinţelor va rămâne norma - dacă timp de 3-4 luni am putut să ţinem businessuri pe picioare vorbind la distanţă, este puţin probabil ca cineva să spună hai să zburăm business class din Germania la fabrica din Bucureşti doar ca să ne întâlnim cu echipa”, exemplifică el.

Cristian Hossu este însă de părere că vremurile pe care le trăim acum şi modul în care le percepem ne vor defini pe termen lung. „Vremurile grele dau măsura omului din noi - şi cine suntem la nivel de persoană ca valori, şi cine suntem la nivel de energie astfel încât să nu clacăm fizic şi psihic - din acest punct de vedere am toată admiraţia şi respectul pentru echipa noastră, care a înţeles semnificaţia momentului şi că nu e de joacă”, spune Cristian Hossu, subliniind că realizarea acestor proiecte a fost posibilă cu ajutorul colegilor săi.

Cât priveşte restul colegilor din business, le transmite: „Cred că cea mai valoroasă idee pe care am reţinut-o este că întotdeauna, şi acum, şi înainte, echipa face diferenţa fără doar şi poate. Un antreprenor singur nu poate să facă faţă provocărilor - echipa face diferenţa, iar dacă încă nu le-am arătat celor din echipă destulă apreciere, nici acum nu este prea târziu să le mulţumim pentru contribuţia lor. Al doilea lucru pe care l-am observat este că singur nu ai nicio şansă şi cred că acesta este momentul în care trebuie să lăsăm egoul la o parte, mândria de a fi mai bun decât competitorul şi trebuie puse resursele la comun. O a treia lecţie este că trebuie să îţi faci temele - părerea mea este că, la fel ca şi în criza din 2008, şi criza aceasta va curăţa extrem de bine piaţa de ceea ce înseamnă oportunism, oameni care au mers pe tun, doar după nişte trenduri sau lucruri care li s-au părut cool. Afacerile care vor rămâne vor fi afacerile cu un model de business gândit pe fundamente financiare, cu respect pentru oameni, respect pentru furnizori, cu produse care adresează anumite nevoi corecte, or lucrurile acestea le construieşti în timp. Ca antreprenori, ca businessuri, ne va lua iarăşi nişte ani să ne repunem pe picioare, iar cine nu acceptă asta trebuie să facă un duş rece şi să accepte - este de acceptat, nu este de plâns. Va dura şi va durea, dar o să fim OK”.